Episodul din luna mai, de la Sibiu, nu este unul singular. De ani de zile, bunurile companiei Tursib sunt ţinta vandalilor. În ultima ispravă, autobuzul Mercedes Benz, unul dintre cele 40 achiziţionate pentru flota de transport, nici nu apucase să-şi facă rodajul.
Acestea reprezintă cele mai moderne autobuze care au circulat până acum în Sibiu, atât din punct de vedere al combustibilului utilizat, cât şi al consumului, dotărilor şi facilităţilor pentru călători. Şi nu este prima dată când un autobuz este vandalizat. Şi în trecut, au mai existat autobuze nou achiziţionate care la nici o lună de folosinţă aveau tapiţeriile de la scaune tăiate sau pătate, mânerele de susţinere rupte etc.
La finele anului trecut, un bărbat a spart un panou de informare dintr-o staţie de autobuz cu o bâtă, iar în urmă cu trei ani, la fel s-a procedat cu geamurile a nu mai puţin de 40 de staţii de autobuz din Sibiu făcute ţăndări. În 2020, în timpul mersului, şoferul unui autobuz s-a trezit cu geamul din stânga spart de un grup care a aruncat cu pietre. Iar exemplele de acest gen pot continua, scrie adevărul.ro
Şeful Colegiului Psihologilor Vâlcea, expertul Adrian Sandu, a vorbit pentru „Adevărul” despre impulsul de necontrolat al omului de a distruge tocmai lucrurile după care tânjeşte, cum ar fi transportul în comun modern, util şi civilizat.
Ultima ţintă a unor astfel de oameni înclinaţi spre vandalizarea unor bunuri comune au reprezentat-o autobuzele ecologice din Sibiu, recent achiziţionate de către compania de transport public în comun, cu peste 15 milioane de euro.
La nici trei zile de la punerea în funcţiune, unul dintre ele a fost mâzgălit în interior cu un fel de grafitti, motiv pentru care oficialii Tursib s-au văzut nevoiţi să facă apel la pasageri, în speranţa că în acest mod făptaşii vor fi marginalizaţi şi apoi daţi pe mâna justiţiei, dar la prinderea acestora vor contribui şi imaginile obţinute graţie sistemul de supraveghere video cu care sunt dotate.
Când apare agresivitatea împotriva obiectelor
Când vine vorba despre agresivitate asupra obiectelor se întâlnesc două cazuri: „În primul caz, vorbim despre un copil interiorizat, devalorizat acasă şi la şcoală care, din dorinţa de a epata şi a fi valorizat de grup, recurge la astfel de comportamente, iar în al doilea caz despre un copil marginalizat de grupul şcolar, inadaptat social, care manifestă dorinţa de a fi integrat în cadrul grupului şi atunci încearcă să facă lucrul acesta tot printr-un comportament epatant, de genul – fac ceva negativ pentru ca grupul să mă accepte şi să mă valorizeze”, mai atrage atenţia psiholog clinician principal Adrian Sandu. Specialistul aminteşte că teoria hormonală a agresivităţii susţine că existenţa în exces a adrenalinei şi testosteronului conduce la comportamente agresive, iar frustrarea se numără printre cauzele psihologice şi psihiatrice ale agresivităţii.
