Sibiul este unul dintre cele mai căutate orașe din România de către turiștii străini. După ce în 2007 a fost desemnat Capitală Culturală Europeană, Sibiul a devenit o destinație turistică pentru turiști din întreaga lume. Până în 2019, în centrul Sibiului se puteau vedea zeci de grupuri de turiști, lucru care cu venirea pandemiei s-a schimbat radical.
Am discutat cu un ghid sibian pentru a afla cum este să practici această meserie într-un oraș ca Sibiul și pentru a vedea care este evoluția turismului în orașul transilvănean. Adela Dadu este ghid din anul 2006, an în care Sibiul a fost și declarat Capitală Culturală Europeană. O meserie pe care a practicat-o cu pasiune încă de la bun început și pe care în prezent continuă să o facă doar în timpul liber din cauza lipsei turiștilor.
A devenit ghid după ce a auzit o reclamă la radio
Vorbitul deschis cu oamenii, nu a reprezentat niciodată o problemă pentru ghidul sibian, cu atât mai puțin când este vorba despre turiștii străini pe care ea îi consideră deschiși și cu poftă de socializare. Un atuu pentru ea a fost cunoașterea a trei limbi străine: engleză, franceză și spaniolă, în urma studierii Facultății de Limbi Străine.
„Țin minte că am auzit o reclamă la radio că se organizează curs pentru viitori ghizi pentru că Sibiul urma să devină Capitală Culturală și probabil știau că o să vină multe grupuri de turiști pentru care nu existau ghizi. Mi s-a părut interesant mai ales că eu vorbeam limbi străine. După ce am făcut cursul de 6 luni am ajuns voluntar la Asociația Sibiu Capitală Culturală Europeană și ei au început să colaborăm pentru diverse proiecte. Încet, încet s-a intrat în anul acela nebun cu mulți turiști. Anul 2007 a fost un an fantastic din acest punct de vedere”, spune Adela Dadu. 
Meseria de ghid este mai mult decât „informație”
În meseria de ghid documentarea constantă este foarte importantă, iar responsabilitatea unui ghid este foarte mare având în vedere că vacanța turistului depinde de el. Din acest motiv, Adela preferă tururile din zona Sibiului și cele de la obiective turistice apropiate orașului de cel mult o zi pentru că infrastructura lasă de dorit și pot apărea probleme neașteptate.
„Meseria de ghid nu este neapărat informație pentru că la fel ca în orice altă meserie mereu trebuie să citești. Îmi place interacțiunea cu oamenii și cred că acesta este unul dintre atuurile unui ghid. Nu mi-a plăcut să fiu departe de casă pentru mult timp, din acest motiv nu am ales circuite mari. Când mergi cu turiștii tu ai o responsabilitate, iar la noi infrastructura este destul de proastă, mereu cu întârzieri, întotdeauna apar lucruri neprevăzute, lucruri de care ghidul răspunde. Tu trebuie să îi creezi turistului o experiență plăcută pentru că el își lasă vacanța în mâinile tale, iar atunci tu trebuie să fii ca un actor, să prestezi indiferent de situație. Eu merg pe principiul că un ghid local este cel mai bun”, spune ghidul sibian.
Nemulțumirile turiștilor în Sibiu
Principala nemulțumire a turiștilor străini sunt serviciile lente, în special cele de la restaurante la care se adaugă nemulțumiri legate de muzee care au diverse programe de vizită sau probleme referitoare la găsirea unei cazări sau mașini de închiriat, mai ales în plin sezon.
„Turiștii sunt nemulțumiți de serviciile lente, cel puțin în restaurante. Noi pierdem pentru că ei de cele mai multe ori au un program stabilit. În alte destinații din Europa serviciile sunt mult mai rapide. La noi poți să stai și o oră jumătate, două la masă, iar asta presupune o decalare a programului. Tu nu te poți ține de un program anume și mulți nu știu lucrul acesta și nu iau în calcul. Vin direct flămânzi la restaurant și mai flămânzesc o oră până vin meniurile și nu e tocmai plăcut. La noi se lucrează foarte mult pe improvizații, iar stângăciile se simt. La obiectivele turistice găsești greu pe cineva care să îți vorbească într-o limbă străină”, spune Adela.
Perioada pandemiei, o provocare pentru ghizii din Sibiu
Dacă unii ghizi locali s-au angajat în alt domeniu pe perioada pandemie, Adela Dadu a putut să aprofundeze și să se documenteze, astfel încât să înceapă proiecte noi. O bună perioadă din pandemie, ea a avut întâlniri online cu turiști care își anulaseră rezervările și a avut discuții cu diverși parteneri.
„O bună perioadă de timp mi-am petrecut-o scriind email-uri și făcând Zoom-uri după care la solicitarea multora am făcut și niște tururi virtuale ale orașului atât de acasă, cât și prin oraș pentru grupurile private de pe platformele online. Toată lumea venea cu idei creative, dar din care nu aveai cum să te susții financiar din așa ceva, ci doar pentru a rămâne vizibil. O astfel de situație ne-a provocat creativ”, spune ghidul.
Turismul în Sibiu după pandemie
Anii 2017, 2018, 2019 au fost foarte buni pentru turismul din Sibiu. În schimb după pandemie, lucrurile nu și-au revenit la nivelul la care ghidul Adela Dadu s-ar fi așteptat. Dacă înainte de pandemie veneau zeci de autocare în Sibiu cu grupuri de 40 de persoane, acum vin grupuri de maxim zece persoane. Turiștii veniți în Sibiu, preferă tururi tematice prin oraș și plimbări prin împrejurimi sau drumețiile mai ușoare în Munții Cindrel cu vizite la ciobani, unde se face un mix între natură și cultură.
„În mod normal, într-o zi de mai ca acum aici vedeai două trei grupuri cu ghizii lor răsfirate. Durata de ședere este mult mai mică, nu își mai iau vacanțe atât de extinse, își rezervă bilete în ultimul moment și atunci mai greu găsesc cazări disponibile. A scăzut vârsta medie, dacă înainte de pandemie aveam mulți seniori, inclusiv americanii de peste 60 de ani. Seniorii nu mai au curajul să plece și din cauza COVID-ului și a războiului imprevizibil, ei deocamdată stau și așteaptă. Din 2021 a scăzut vârsta medie, ajungând la undeva între 25 și 40 de ani”, spune ghidul sibian.
Sustenabilitate și promovarea consumului local
În urma pandemiei, a reieșit un proiect turistic intitulat „Brukenthal 300” care a avut mare succes la sibieni. Mai târziu a fost adaptat și pentru turiștii străini care sunt pasionați de istorie și îi intrigă informații referitoare la masonerie.
„Proiectul «Brukenthal 300» a fost realizat inițial pentru sibieni, iar mai târziu a fost adaptat pentru turiștii străini. Eu vreau să merg mult pe conceptul de consum local, de sustenabilitate, să ținem turiștii cât mai mult aici este o provocare. Trebuie să facem o promovare și un marketing cât mai atrăgător pentru ei”, spune Adela Dadu.
În prezent, Adela Dadu este ghid doar în timpul liber din cauza lipsei solicitărilor. De asemenea, este responsabilă de comunicare la Asociația Județeană de Turism unde încearcă să promoveze orașul Sibiu. În același timp, colaborează cu „Anii Drumeției”, alături de ei facând o dată sau de două ori pe lună drumeții din Împrejurimile Sibiului.
