Amenajarea malurilor Cibinului iscă discuții nu în faza de proiect, ci după începerea lucrărilor. Felul în care se desfășoară lucrările și faptul că betonul va ocupa mult prea mult din spațiul verde au fost criticate atât de Alexandru Găvozdea, președintele Ordinului Arhitecților din România, cât și de președintele AIOS, Tudor St. Popa.
Reprezentanții Primăriei Sibiu au ales să dea replica pe pagina de Facebook a instituției declarațiilor făcute de arhitectul Alexandru Găvozdea în cadrul Conferinței Ape pentru comunități durabile.
”Proiectul demarat de municipalitate care vizează crearea unui traseu pentru bicicliști de-a lungul râului Cibin este un proiect important de transformare a râului Cibin dintr-o barieră naturală, care traversează și fragmentează orașul, într-un culoar sigur de mobilitate alternativă, cu păstrarea caracterului și cadrului natural al acestuia”, încep explicațiile.
Proiect făcut de specialiști
Arhitectul a făcut referire la „eșecul în protejarea ecosistemului râului pe care a fost construit orașul”.
Reprezentanții Primăriei spun că ”În cadrul procedurii de achiziție pentru elaborarea proiectului tehnic, nu s-a aplicat criteriul „prețul cel mai scăzut” ci s-a avut în vedere contractarea „celei mai avantajoase oferte din punct de vedere tehnico-economic”. În cazul factorilor de evaluare, a fost punctată experiența următorilor specialiști: manager proiect, specialist amenajări hidrotehnice, arhitect atestat OAR, urbanist peisagist, urbanist RUR monumente istorice, inginer proiectant drumuri, inginer proiectant instalații electrice. Pe cale de consecință, afirmațiile dlui Găvozdea potrivit cărora „proiectul a fost făcut de ingineri de drumuri, care, bineînțeles că nu se pricep la lucrul acesta” și „dacă nu sunt implicați specialiștii, calitatea – din păcate – lipsește cu desăvârșire” sunt complet eronate și tendențioase, echipa elaboratoare fiind formată din specialiști care au asigurat funcționalitatea completă a proiectului (urbaniști, peisagiști, arhitecți, etc)”
Se vor planta 300 de sălcii
”Acuzațiile” adus proiectului se referă și la faptul că este distrus ecosistemul, betonul va ocupa o suprafață mult prea mare. Răspunsul Primăriei vine punctual:
”-Soluția selectată pentru amenajarea pistei pentru biciclete a urmărit asigurarea unei invaziuni minime în albia râului și păstrarea pe cât posibil a caracterului natural al acesteia. Din acest motiv au fost utilizate palplanșele pentru asigurarea stabilității terenului, încastrate la suprafață în grindă de coronament din beton cu dimensiunile de 50X70 cm., pentru a nu fi necesare fundații masive din beton. Palplanșele reprezintă soluția cea mai versatilă și mai puțin invazivă folosită pentru proiecte majore și reprezentative de-a lungul cursurilor de ape.
-Următoarele afirmații din articolul publicat dezinformează opinia publică cu privire la realizarea de ziduri masive de beton de peste 2 – 3 metri: „cu costul unor pereți de sprijin din beton de doi-trei metri înălțime, care fac ca toată această intervenție într-un râu care, de bine de rău, nu era prea agresat cu betoane să fie puțin anacronică”, în condițiile în care, porțiunile unde este necesară asigurarea stabilității malului cu zid de sprijin din beton reprezintă sub 10% din lungimea totală a traseului, respectiv în porțiuni limitate, unde terenul prezintă riscuri de alunecare.
-Soluția propusă a urmărit să abordeze râul ca pe un coridor verde, prin crearea relației dintre natural și antropic, prezentă în apropierea râului. Astfel, pentru protejarea biodiversității a fost realizat și un proiect de specialitate de amenajare peisagistică, fiind prevăzută plantarea a peste 300 de sălcii pe cursul râului pentru a păstra identitatea actuală de „coridor al sălciilor”, dar și vegetație joasă specifică”
Primăria acuză lipsa de implicare în faza de elaborare a proiectului
”ÎN CONCLUZIE, proiectul tehnic aferent acestei investiții a fost elaborat de o echipă de specialiști atestați, selectați prin procedură de achiziție deschisă tuturor firmelor de profil interesate (naționale și internaționale) și avizat ulterior de toate instituțiile abilitate (Agenția pentru Protecția Mediului, Administrația Bazinală de Apă, Direcția Județeană de Cultură, etc.).
Nu în ultimul rând, afirmațiile recente ale domnlui arhitect Găvozdea arată și lipsa de implicare reală a specialiștilor externi în cadrul acestui proiect de importanță strategică pentru municipiu, în condițiile în care, în cadrul procedurii de evaluare de mediu, proiectul tehnic a fost public și disponibil tuturor pentru transmiterea de observații și/sau propuneri. Cu toate acestea, nici domnul arhitect, nici alți specialiști nu au transmis propuneri sau recomandări, preferând să rămână actori pasivi în acea etapă, dar să devină vocali mai recent în mediul public”, este o parte a reacției municipalității.
Postarea de pe Facebook-ul Primăriei Sibiu se încheie cu o referire la un alt proiect extrem de controversat, acela al unei posibile construcții în centrul orașului: ”Înțelegem faptul că orice proiect, indiferent dacă este demarat de o administrație locală sau de mediul privat, este perfectibil, un exemplu în acest sens fiind și documentația urbanistică elaborată pentru ridicarea unei noi clădiri pe strada A.D. Xenopol, din centrul istoric al Sibiului, care a generat numeroase discuții în spațiul public, deși anvergura acestui proiect este mult mai mică decât amenajarea malurilor Cibin, și pe care dl arhitect Găvozdea îl susține în mod categoric, contrar opiniilor multor cetățeni și specialiști”
