Totodată, anul 2021 a fost, per ansamblu, unul contrastat ceea ce face că nu intră în «topul» celor mai calzi 10 ani din Europa. Printre altele pentru că primăvara lui 2021 a fost mai rece decât de obicei, unele regiuni – precum Franţa – înregsitrând chiar geruri târzii, lucru care a afectat agricultura.
Valurile excesive de căldură de anul trecut au lovit mai ales zonele mediteranene – Spania, Italia, Grecia, Turcia – şi au durat şi mult – până la 3 săptămâni. Secetele care au rezultat au produs numeroase şi devastatoare incendii. «Între iulie şi august 2021, s-au făcut scrum peste 800.000 de hectare de păduri» se poate citi în raport.
Alt semn al unei veri extrem de calde sunt temperaturiile de suprafaţă înregistrate în diverse locuri ale Mării Baltice, uneori cu peste 5°C deasupra mediei.
In concluziile raportului său, Copernicus notează că «chiar dacă 2021 este per ansamblu cel mai puţin an cald din ultimii 7, temperaturile globale, pe pământ şi pe mare, au continuat să crească anul trecut».
Copernicus, serviciul european de supraveghere a schimbărilor climatice, publică de 5 ani, în fiecare primăvară, un bilanţ al stării climei în lume şi în Europa. Un studiu bazat în particular pe datele transmise de sateliţi.