Primul proiect pentru o linie de tren de mare viteză din România care ar putea lega Portul Constanța de Budapesta via București și Sibiu ar costa 17 miliarde de Euro, potrivit unui Proiect de Hotărâre de Guvern prin care se aprobă Planul de acțiune pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare.
Este un Proiect asumat prin PNRR prin care România se obligă ca până în 2026 să crească numărul de călători cu 25 % față de 2021 respectiv cu 25 % traficul feroviar de marfă față de 2020. Pentru linia de tren de mare viteză care ar urma să lege rețeaua națională feroviară de cea central și vest Europeană, Ministerul Transporturilor prezintă două variante. Primul traseu este pe Valea Oltului prin Sibiu, Cluj și Oradea cu o lungime de 590 km. în timp ce al doilea este un traseu hibrid care să includă unele segmente modernizate pentru viteza de 160 km/h (Coridorul Brașov-Arad prin CEF și POIM sau Cluj-Episcopia Bihor prin PNRR) combinat cu aliniament nou pentru viteze de peste 200 km/h :
,,În acest context, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii manifestă interes pentru o legătură feroviară de mare viteză sau cu viteză sporită (superioară vitezei de 200 km/h) care să conecteze zona Constanța / Port Constanța cu capitala României și mai departe cu Budapesta și implicit cu rețeaua europeană de cale ferată modernă. În urma unei analize preliminare realizată de către experții Ministerului Transporturilor și Infrastructurii au rezultat două potențiale abordări:
⦁ Un aliniament sustenabil din punct de vedere economic și social pentru dezvoltarea unei căi ferate de mare viteză / viteza sporită poate fi: București – Pitești – Curtea de Argeș – Sibiu – Mediaș – (Tg. Mureș) – Cluj-Napoca – Zalău – Oradea – Episcopia Bihor. Această soluție ar urma să fie validată de rezultatele studiului de fezabilitate. Lungimea căii ferate de mare viteză are o lungime de aproximativ 590 km și ar urma să aibă un cost estimat de 25 – 30 mil. EUR/km (ceea ce ar conduce la un cost estimat al investiției de aproximativ 17 mld. EUR).
⦁ Un aliniament hibrid ce include secțiuni modernizate la nivelul 160 km/h pentru o parte a traseului (traversări montane, culoare existente), respectiv aliniament nou cu viteză de peste 200 km/h în funcție de aspectele geografice și cele de rentabilitate economică pe anumite porțiuni ale traseului. O astfel de abordare presupune valorificarea unor investiții deja realizate, în curs de realizate sau în faza de proiect de proiecte de modernizare. Astfel traversarea montana s-ar putea realiza pe un traseu comun HSR – cale ferată convențională (ex. Câmpina – Predeal – Brașov) dacă se va alege o soluție de aliniament cu tunel și geometrii în plan și profil (declivități mici și raze de curbură mari), caracteristice liniilor de mare viteză.
În acest context, este propusă realizarea unui studiu de fezabilitate pentru construcția primei căi ferate de mare viteză din România cu un cost estimat de 120 mil. EUR (142 mil. EUR cu TVA).” potrivit documentului publicat de Ministerul Transporturilor.
Clasamentul liniilor de tren prioritare la modernizare
Hotărârea de Guvern prezintă și un Top al liniilor de tren prioritare la modernizare, pe prima poziție fiind București-Craiova (209 km.) cu 95 puncte, urmată de Ploiești-Focșani (143 km.) cu 92,44 puncte și secțiunea acum în etapa de proiectare Predeal-Brașov (27 km.) cu 81 puncte, transmite economedia.ro.
La finalul anului 2026, România rețeaua feroviară modernizată a României ar trebui să depășească 1100 de kilometri : ,,MĂSURA 1: Creșterea vitezei comerciale și scăderea timpilor de parcurs;
Indicator: 1149 km de cale ferată modernizată la finalul lui 2026 respectiv 2163 km de cale ferată de pe care au fost eliminate restricțiile de viteză la finalul anului 2026 plus 67 km modernizare și electrificare linie de marfă plus 263 km reînnoiri plus 973 km de cale ferată și 121 de stații de cale ferată cu sistem modern de centralizare.”
