Parcul Sub Arini va primi o nouă înfățișare după ce lucrările de reamenajare vor fi terminate. Deocamdată proiectul se află în faza DALI, iar discuțiile sunt în toi. Săptămâna aceasta, arhitecți, urbaniști, dar și locuitori din zona respectivă au discutat cu primarul orașului pentru a ajunge la un numitor comun, în urma valului de comentarii pe seama reamenajării.
Asociația pentru Înfrumusețarea Orașului Sibiu (AIOS) a invitat arhitecți, botaniști, urbaniști și sibieni care locuiesc în zona Sub Arini la o discuție despre proiectul viitorului parc aflat acum în etapa de proiectare DALI. La întâlnire a participat și aparatul din conducerea Primăriei Municipiului Sibiu. AIOS a transmis, într-un comunicat de presă că s-a renunțat la labirintul propus în proiect, iar iazul ar putea fi mutat de lângă podul străzii Avrig către o zonă mai retrasă.
AIOS: „S-a renunțat la labirint, iazul posibil să fie mutat”
Săptămâna trecută, AIOS împreună cu Fundația Heritas și urbanista Alina Mureșan-Iuga, au trimis către Primărie o serie de propuneri de îmbunătățire a proiectului de reamenajare a Parcului Sub Arini. Una dintre aceste propuneri a fost mutarea iazului de lângă podul străzii Avrig, spre o zonă mai retrasă și mai mlăștinoasă, aflată spre cartierul Valea Aurie. În cadrul dezbaterii de la începutul săptămâni, proiectanții ce au gândit proiectul au venit cu o nouă propunere de amplasament al iazului. Locul exact va fi stabilit în funcție de diverși factori, urmând ca în perioada următoare să fie analizate mai multe variante.
CITEȘTE ȘI: Reamenajarea Parcului Sub Arini – Ce spune primarul Fodor
Prof. univ. dr. Constantin Drăgulescu, din cadrul Facultății de Științe, catedra de Biologie, Ecologie și Protecția Mediului a ULBS, a intervenit, în cadrul dezbaterii, în susținerea amenajării iazului: „Din discuțiile cu vecinii din zonă a reieșit fapul că lumea ar fi împotriva iazului pentru că este o sursă de miros urât și țânțari. Totuși, o relatare din sec XVIII spune că Sibiul era înconjurat de lacuri cu nuferi și poate ar fi bine să facem acest iaz care să aibă și nuferi. Să ne amintim faptul că pe stema Sibiului există trei frunze de nufăr, lucru ce poate susține nevoia iazului propus prin proiect”, a spus acesta.
O altă propunere transmisă către Primărie de către AIOS a fost și renunțarea la labirintul propus a fi construit, din gard viu, pe pajiștea din fața Stadionului Municipal. După doar câteva intervenții ale specialiștilor prezenți în sală, s-a ajuns la concluzia că labirintul nu este specific parcului astfel că s-a promis renunțarea la plantarea lui.
Amfiteatrul, aleea senzorială și platforma de belvedere
Deși proiectantul prezent la Sibiu a susținut faptul că amfiteatrul propus a fost gândit pe peluza din apropierea râului tocmai pentru a nu risca să fie afectate rădăcinile arborilor, pare că nimeni nu a văzut acest lucru ca fiind o intervenție mai puțin invazivă.
Arhitectul Alexandru Găvozdea a descris propunerea amfiteatrului ca fiind „stângace”. „Să plantezi o construcție a cărei spate să trebuiască apoi să îl maschezi cu niște tufe mi se pare un pic slăbuț pentru calitatea acestui parc. Adică ar trebui găsit un loc în care să fie așezat pe un versant pentru a-l amplasa în mod cât se poate de natural și cu intervenție mult mai temperată”, a spus arhitectul la dezbaterea de marți.
CITEȘTE ȘI: Detaliile care vor schimba Parcul Sub Arini
„Ne ducem copiii în parc ca să învățăm despre biodiversitate și protejarea naturii, dar propunem să îi învățăm lucrurile astea într-un amfiteatru artificial, o structură modernă. Nu mi se pare că ar avea vreun sens”, a adăugat Cristina Voicu, invitată la dezbatere ca reprezentant al cetățenilor.
Deși mai puțin discutată, și prezența în proiect a aleii senzoriale a fost pusă sub semnul întrebării: „Tot parcul este o simfonie de senzații și plăcere, nu văd de ce m-aș chinui să fac într-un colț o alee senzorială”, a spus arhitectul Alexandru Găvozdea.
Cât privește platforma de belvedere, cu toții pare că și-o doresc, dar nu îi pot justifica amplasamentul propus. „Punctul de belvedere ca idee nu poate fi rău dar, sincer vorbind, amplasamentul lui nu mi s-a părut că reprezintă un punct care să focalizeze privirea spre ceva deosebit. Aș muta punctul de belvedere acolo unde există o belvedere, dar în Parcul Sub Arini nu văd un punct focal spre care să merite să așezi un astfel de obiectiv”, a concluzionat asist. univ. dr. Crăciunaş Mihai-Tudor de la Facultatea de Științe, catedra de Biologie, Ecologie și Protecția Mediului a ULBS.
„Există deja belvedere de pe digul din capătul străzii Bahluiului care dă spre Valea Aurie. Dacă chiar există necesitatea unei astfel de structuri, mai degrabă aici aș vedea-o”, a spus Cristina Voicu.