Reamenajarea Parcului Sub Arini este, de câteva săptămâni, subiectul momentului. După ce Primăria Sibiu a făcut publice planurile și ideile de modernizare, multe voci au spus că sunt prea multe betoane, că se taie copaci în loc să fie plantați mai mulți și că spațiile verzi sunt puține. Subiectul a fost dezbătut, marți, de arhitecți, urbaniști, botaniști, specialiști în amenajarea spațiilor verzi dar și de locuitorii din zonă. Asociația pentru Înfrumusețarea Orașului Sibiu (AIOS) i-a invitat pe toți la o discuție despre proiectul viitorului parc aflat acum în etapa de proiectare DALI. La întâlnire a participat și aparatul din conducerea Primăriei Municipiului Sibiu.
Întâlnirea de marți după-masă a avut loc la Sala Oglinzilor din Piața Mare și a fost prima de acest fel organizată de către Asociația pentru Înfrumusețarea Orașului Sibiu, continuatoarea Societății pentru Înfrumusețarea Orașului ce a administrat Parcul Sub Arini începând cu anul 1882. Pe lângă nenumăratele plantări cu specii diverse de arbori, în timpul administrării parcului de către Societatea pentru Înfrumusețarea Orașului, s-au realizat fântâna arteziană, pavilionul de muzică dar şi prima seră de plante autohtone și exotice.
În deschidere discuțiilor, Astrid Fodor, primarul Sibiului, a menționat că nu toate propunerile din proiect trebuie realizate, cert este că parcul trebuie pus în valoare mai bine. „Cu toții suntem conștienți de valoarea acestui parc datorită caracterului său unic pe care noi nu vrem să îl distrugem. Dar tocmai pentru că acest parc este valoros, am dat în lucru studiul DALI care să ne atenționeze asupra a ceea ce ar trebui făcut în Parcul Sub Arini, ce probleme sunt care trebuie remediate, să ne prezinte câteva investiții ce s-ar putea face în acest parc. Trebuie să găsim elemente care să pună mai bine în valoare Parcul Sub Arini și care să îi îmbunătățească și funcționalitatea dar, nu în ultimul rând, să ne prezinte niște idei sau metode de management viitoare, tocmai pentru a proteja acest parc de mare valoare a Sibiului. Nu înseamnă că toate propunerile din acest proiect trebuie și realizate dar este baza de la care pornim în discuții. De asta este absolut necesară această dezbatere și cred că vor mai urma și altele”, a spus Astrid Fodor, în deschiderea discuțiilor.
CITEȘTE ȘI: Parcul Sub Arini, între trecut și viitor
Prin acest proiect, s-a pornit de la ideea reabilitării elementelor existente și punerea în valoare a celor ce nu sunt puse foarte bine în valoare, având dorința de a da o față mult mai specifică unui parc de natură englezească zonelor rozariului și celei de la statuia Mihai Eminescu, se arată într-un comunicat de presă remis redacției Ora de Sibiu de către AIOS. Conform directorului Direcției Tehnice din cadrul Primăriei, Ciprian Rațiu, administrația sibiană a cerut proiectanților să gândească și extinderea sistemului de iluminat și al celui de irigație, care să asigure o imagine permanent verde a parcului. „Construcțiile noi propuse nu au fost cerute prin tema de proiectare deoarece specificul unui astfel de proiect este tocmai acela ca proiectantul să vină cu un concept”, a adăugat Ciprian Rațiu.
Alexandru Găvozdea, președintele Ordinului Arhitecților din România, a atras atenția, încă de la început, că proiectanții s-au străduit prea mult deși nu era necesar: „Proiectul are prea multe. Prea multe ingrediente de toate felurile ca și cum am vrut să dăm măsura tuturor capacităților și competențelor. Sunt prea multe lucruri care, de fapt, denaturează ceea ce este spiritul fundamental al parcului – acela de parc natural care are în anumite zone caracter de parc englezesc. Lucrurile trebuie să evolueze dar cu un oarecare echilibru pentru că a aduce aceste intervenții foarte multe, foarte diferite și foarte bogate e, de fapt, un exces care nu cred că îi face bine parcului”, a spus arhitectul.
