Proiectul reamenajării Parcului Sub Arini din municipiul Sibiu este subiectul multor discuții în aceste zile. Marți a avut loc chiar și o dezbatere la sediul primăriei la care au luat parte cetățeni ai orașului, arhitecți și urbaniști. Una dintre problemele discutate a fost dispariția arinilor, arbori care dau, practic, denumirea parcului. „Niciunul nu este propus a fi plantat”, se arată într-un comunicat de presă al Asociației pentru Înfrumusețarea Orașului Sibiu (AIOS), cea care a organizat dezbaterea de săptămâna aceasta.
AIOS: 197 de arini au dispărut în ultimii 25 de ani. Niciunul nu este propus a fi plantat în loc
Primăria a dat asigurări, cu ocazia dezbaterii de marți, că în parcul Sub Arini nu vor fi tăieri de spații verzi, ci se vor îndepărta doar un număr de până în 30 de arbori, cu toții uscați. Spațiile verzi nu se vor modifica, singurele intervenții vor fi pe aleile existente. În parcul Sub Arini vor fi doar aproximativ 9,7% construcții adică alei, piste de biciclete podulețe, scări, restul fiind păstrat spațiu verde. Intervențiile cu asfalt se vor face doar pe actualele alei, iar restul aleilor vor fi cu beton permeabil, pietriș, nisip, lemn și scoarță. „Cu siguranță arborii ce vor trebui să fie tăiați vor fi determinați prin analiză, prin cercetări, prin colaborările ce le avem cu specialiști în domeniu, arboriști certificați, profesori universitari. Așa vom aborda problema parcului Sub Arini”, a asigurat Astrid Fodor încă de la începutul întâlnirii.
Deși parcul se numeste Parcul Arinilor, cei mai afectati arbori sunt chiar arinii. Din 1967, nu mai puțin de 197 de arini au dispărut, majoritatea de-a lungul aleii paralele cu Bdul. Victoriei. Acest lucru se datorează secării pârâiașului ce trecea în trecut pe aici, arinii fiind iubitori de apă.
„Problema apei din parc nu ar trebui trecută cu vederea ușor. Vechiul curs de apă dinspre Bdul. Victoriei este pe un nivel mult superior nivelului actual al Trinkbachului. Ca să aducem apa din nou pe aici, sunt necesare mai multe lucrări ce trebuiesc făcute odată cu reabilitarea în viitor a străzii Teodor Aman și vor trebui găsite metode artificiale, cum ar fi pomparea apei din lacul grădinii zoologice”, a spus asist. univ. dr. Crăciunaş Mihai-Tudor.
Prof. univ. dr. Constantin Drăgulescu, de la Facultatea de Științe, catedra de Biologie, Ecologie și Protecția Mediului a ULBS, a arătat faptul că, în Parcul Sub Arini, anual dispar 30 de arbori, din condiții naturale, dar numărul total al arborilor nu se diminuează prea mult deoarece fie sunt plantați alții în locul lor, fie apar puieți prin regenerare naturală.
Prin proiectul de reamenajare prezentat nu sunt prevăzuți replantări de arini. În schimb, se vor planta câteva sute de alți arbori și, de asemenea, se propune realizarea unui amplu sistem de irigații. În total, peste 44.500 de metri pătrați ai parcului urmează să beneficieze de acest sistem de irigații.
Sibienii cer coerență în plantări
„Astăzi ne dorim ceva mai mult de la parc, mai mult decât s-a făcut în ultimii 30 de ani, vrem ceva gândit coerent. Sigur că se naște întrebarea ce ne dorim de fapt? Care este caracterul parcului?”, a subliniat Crăciunaş Mihai-Tudor, adăugând faptul că biodiversitate nu ar trebui înțeleasă ca număr mare de specii, ci ea se traduce printr-un echilibru între speciile de plante.
„Animalele pe care le vedem, de asemenea, sunt aici pentru că sunt adaptate la mediul în care trăiesc, au sursă de hrană în plantele ce le găsesc în parc. Odată ce modificăm acest lucru, scade biodiversitatea, de fapt. Numărul de specii și de exemplare trebuie gândit foarte bine. Mai bine să avem mai puțini arbori și mai sănătoși decât foarte mulți care să creeze un fel de desiș care, desigur, nici ca aspect nu arată extraordinar. Consider că este important să se păstreze caracterul semi-natural al parcului”, a adăugat acesta.
Și Ruxandra Dentini, specialist peisagist prezent la dezbatere, consideră că se propun foarte multe plante ce nu și-ar avea locul în Parcul Sub Arini, unele dintre ele fiind cu țepi, deși se află lângă zona de joacă pentru copii. Mai mult, se propun multe specii de plante care sunt pretabile la foarte multe boli, ca de exemplu Buxus. Ea propune și înlocuirea trandafirilor din rozariu cu ierburi viu colorate cum sunt Festuca, Imperata sau alte plante ce pot reduce și costurile de întreținere. „Rozariul este proiectat foarte bine, dar financiar este foarte costisitor, va fi nevoie de foarte mulți oameni pentru întreținere. Va trebui intervenție săptămânală a minim patru oameni care să îi curețe și să îi aranjeze. Unele dintre plantele propuse aici sunt iubitoare de foarte multă apă și le-ați pus lângă trandafiri care nu iubesc apa. Sunt unele elemente care se bat cap în cap”, a spus Ruxandra Dentini.
Ideea este întărită și de Crăciunaş: „Poate puțină lume știe, dar în urmă cu mai bine de 100 de ani, rozariul era vestit în întreg Imperiul Habsburgic. Venea lumea de la Viena ca să vadă rozariul de la Sibiu. Dar acum aici există o mică problemă: în timpul scurs de la înființarea acestuia, au crescut în jur exemplare seculare de platani. Sunt câteva zone semi-umbroase unde trandafirii nu se simt bine pentru că au nevoie de lumină. Eventual se poate adapta proiectul cu niște soiuri mai rezistente de trandafiri, cum sunt trandafirii Floribunda care sunt mai rezistenți la semi-umbră”.
Și pentru plantele propuse în spatele statuii lui Mihai Eminescu, Ruxandra Dentini spune că s-ar putea găsi variante mai bune: „Pentru Azalee Rhododendron propuse aici trebuie să excavați mult pământ, să schimbați tot solul cu sol cu pH acid ce va avea nevoie de umiditate mai mare și irigații automate. Nu se justifică financiar”.
„Opriți mutilarea Parcului Sub Arini”
Cristina Voicu, inițiatoarea petiției „Opriți mutilarea Parcului Sub Arini”, invitată și ea la dezbatere, a explicat faptul că, din punctul ei de vedere și a celorlaltor peste 300 de persoane ce au semnat petiția, mutilare se va face în Parcul Sub Arini inclusiv din punct de vedere estetic. „Nu este nevoie de atâtea elemente moderne. Am impresia că cei care au avut în mână proiectul acesta au fost ca un copil în magazinul de dulciuri care vrea de toate. Nu se opune nimeni reabilitării structurilor existente, nu se opune nimeni plantării, nu se opune nimeni gândirii unor circuite funcționale sau a unor obiective de genul celor incluse în proiect dar în niște locuri unde să aibă o jurstificare estetică și funcțională. Mulți văd acest proiect ca o mutilare a parcului pentru că sunt propuse niște construcții artificiale plantate în locuri unde nu își au rost”, a spus aceasta.
Voicu mai spune că iluminatul decorativ al arborilor este inutil și inestetic. „Nu ne dorim un parc Disneyland cu beculețe. Dincolo de asta, trebuie analizat felul în care această lumină va afecta fauna și flora ce are nevoie de fotosinteză pe timpul nopții. În plus, este de luat în calcul și impactul poziționării cablurilor asupra rădăcinilor atât pe traseu cât și la baza arborilor”.
Necesitatea unui regulament
„Ar fi cazul să existe un regulament de utilizare al parcului. În acest moment, în Parcul Sub Arini asistăm la o discriminare pozitivă în favoarea bicicliștilor. Sunt și eu biciclist dar, în cazul acesta, în parc prioritatea absolută trebuie să o aibă întotdeauna pietonii”, a mai spus Cristina Voicu. Ea a prezentat ca exemplu Central Park din New York unde în regulamentul de utilizare al parcului se specifică exact acest lucru. În același regulament, toate traseele sunt prevăzute într-o singură direcție, cu sens unic, în sensul acelor de ceasornic. Antrenamentele de viteză și antrenamentele de grup se fac în anumite intervale orare pentru a nu interfera cu pietonii, iar bicicliștii sunt atenționați de faptul că în parc există turiști care nu cunosc traseele, astfel că atenția trebuie să fie sporită, prioritate având întotdeauna pietonii.
Fodor: „Ne dorim ca parcul Sub Arini să rămână un parc natural”
După trei ore de discuții, primarul Astrid Fodor a revenit la ideea principală: „Parcul Sub Arini ne dorim să rămână un parc natural, nu ne dorim acțiuni invazive. Tocmai din acest motiv am început de la bun început cu dezbateri și probabil vom mai organiza și altele. Trebuie să găsim calea cea de mijloc pentru a satisface pe cât mai mulți dintre cetățenii Sibiului. Parcul este al tuturor sibienilor și, ca în orice democrație, majoritatea va decide”.
Din partea Primăriei Municipiului Sibiu au mai participat viceprimarul Corina Bokor, administratorul public Ioana Leca, Ciprian Rațiu – Directorul Direcției Tehnice și Alexandru Stoica – consilierul personal al primarului pe teme de ecologie și mediu. Proiectul a fost prezentat de către coordonatoarea Dana Dinu, din partea proiectantului Tehno Consulting Solutions SRL din București. Dezbaterea profesională cu privire la reamenajarea Parcului Sub Arini a fost organizată de către Asociația pentru Înfrumusețarea Orașului Sibiu (AIOS), cu suportul financiar al firmei Unimat. AIOS este una dintre cele mai active asociații non-profit ce se implică în înfrumusețarea orașului, cu scopul de a crește calitatea locuirii.