Sibienii au aruncat pe parcursul anului 2021 peste 10,7 mii de tone de deșeuri reciclabile care au ajuns la Stația de sortare de la Rusciori. Cea mai mare cantitate o reprezintă fracția de plastic-metal, urmată de hârtie-carton și sticlă, cantitățile fiind în creștere evidentă de la an la an.
Majoritatea deșeurilor care ajung la Stația de sortare sunt aruncate de către locuitorii municipiului Sibiu și cantitățile cresc simțitor. Dacă în 2019 sibienii au aruncat la gunoi 5.920 de tone de deșeuri reciclabile, în 2020 cantitatea a urcat la 8.953 de tone, pentru ca anul trecut să ajungă la 10.750 de tone. În urma sortării efectuată manual în Stație, în 2021 au rezultat 2.820 de tone de PET-uri și derivate din plastic, 3.140 de tone de hârtie și carton, precum și 1.660 de tone din sticlă. La toate acestea se adaugă 4.150 de tone de compost biodegradabil.
Am stat de vorbă despre toate aceste cantități uriașe cu Mihai Stănilă, directorul Stației de sortare de la Rusciori.
”Ar fi bine ca oamenii să înțeleagă că tot ce intră pe stația de sortare, toate materialele sunt luate efectiv la mână de către cei peste 70 de angajați, care cu asta se ocupă în fiecare zi. Nu deținem o stație performantă, de ultimă generație, în care totul este automatizat. Pur și simplu oamenii fac asta angajații noștri”, a explicat Mihai Stănilă.
Același lucru se întâmplă inclusiv cu resturile aruncate de sibienii care locuiesc în zona de blocuri și care nu separă gunoiul cum ar trebui, unele platforme ale Sibiului fiind mai puțin atrăgătoare privirii. ”Din păcate, asta se datorează cetățenilor, care ar putea să sorteze mai bine”, mai spune Mihai Stănilă.
Spre exemplu, numai deșeuri biodegradabile au ajuns în stație în 2021 peste 8.500 de tone, față de 7.700 de tone acum doi ani și 5.600 de tone în 2019. În urma proceselor tehnologice au rezultat peste 4.100 de tone de compost. Soma comercializează acest compost la un preț cuprins între 100 și 150 de tona, în funcție de cantitatea dorită, cea mai mare cerere venind din partea fermierilor și agricultorilor.
”Acest compost biodegradabil este rezultat doar în urma proceselor desfășurate în stația de compostare, nouă nu ne intră așa, întregul proces de descompunere a materialului biodegradabil se realizează aici. Ce facem cu el? Momentan îl depozităm, îl ținem la maturat, și totodată vrem să-l comercializăm fiind un produs bun. Analizele pentru componența lui sunt tot timpul făcute la zi, concluzia fiind că este un produs de calitate. Căutăm colaboratori pentru comercializarea lui și am avut deja o serie de parteneri, ceva mai restrâns, este adevărat”, spune directorul stației de sortare.
Oficialii Soma spun că se vede o creștere constantă a cantităților de gunoaie aruncate de sibieni, inclusiv o mai bună separare a deșeurilor. Pe de altă parte, Sibiul rămâne departe de ceea ce se întâmplă țările din Europa de Vest.
”Cantitățile au crescut și suntem într-o creștere continuă de la an la an. Asta se datorează în primul rând cetățenilor, dar și extinderii activității companiei Soma, care a preluat noi zone de lucru. Clar, cea mai mare creștere provine de la locuitorii municipiului Sibiu. Cred că cetățenii au înțeles cum funcționează colectarea separată și ne așteptăm să fie tot mai bine de la an la an. Oamenii au înțeles că trebuie să respecte și este necesară această separare a deșeurilor, această pre-sortare a lor. Acțiunile sunt benefice pentru toată lumea”, mai detaliază Mihai Stănilă.
Un alt exemplu în acest sens îl reprezintă fracția de hârtie-carton, care se pune în pubela albastră sau în recipientele albastre de la platformele dintre blocuri. Astfel, sibienii au aruncat în 2021 peste 3.260 de tone de deșeuri din hârtie-carton, în 2020 peste 2.600 de tone și în 2019 puțin peste 1.600 de tone.
Același lucru se întâmplă și cu sticla, pusă în recipientele de culoare verde. În 2021 sibienii au aruncat peste 1.600 de tone de sticlă, față de 1.350 cât au aruncat în 2020.
”Dacă în tot Sibiul s-au pus la dispoziție recipiente, de toate culorile, pentru fiecare fracție în parte, e destul de dificil de înțeles ce este atât de greu să pui fiecare deșeu pe care vrei să-l arunci la culoarea potrivită”, concluzionează Mihai Stănilă.