Finlanda a semnalat, miercuri, că în câteva săptămâni va lua o decizie asupra integrării în Alianţa Nord-Atlantică, după ce oficiali suedezi au făcut anunţuri asemănătoare, însă Rusia avertizează cele două ţări că acest lucru va afecta stabilitatea Europei, acuzând NATO că doreşte „confruntarea”.
„Finlanda va lua peste câteva săptămâni o decizie” privind posibila candidatură pentru aderarea la NATO, ca reacţie la invazia rusă în Ucraina, a afirmat miercuri premierul Sanna Marin, potrivit cotidianului Le Monde.
„Nu există altă modalitate de a avea garanţii de securitate decât în cadrul apărării şi disuasiunii comune garantate de Articolul 5 al NATO. Diferenţa între a fi partener şi a fi stat membru este foarte clară”, susţine premierul Finlandei.
Sanna Marin a făcut aceste declaraţii cu ocazia întrevederii cu premierul Suediei, Magdalena Andersson, care, la rândul său, nu a exclus posibilitatea aderării la NATO. Partidul Social-Democrat din Suedia, aflat la guvernare, a anunţat că îşi va reconsidera poziţia, în contextul intervenţiei militare ruse în Ucraina. „Atunci când Rusia a invadat Ucraina, poziţia de securitate a Suediei s-a schimbat fundamental”, a declarat Tobias Baudin, unul dintre liderii Partidului Social-Democrat suedez, care până acum se opunea integrării în NATO.
Administraţia Vladimir Putin a avertizat că eventuala admitere a Suediei şi Finlandei în NATO va atrage consecinţe în materie de securitate. „NATO nu este tipul de alianţă care garantează pace şi stabilitate, iar extinderea nu va aduce securitate pe continentul european. Alianţa Nord-Atlantică rămâne un instrument conceput pentru confruntare”, a declarat marţi Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei Rusiei, citat de BBC News. Săptămâna trecută, Kremlinul a atras atenţia că Rusia va trebui să „reechilibreze situaţia” dacă Suedia şi Finlanda devin membre NATO.
Înaintea invaziei militare, Moscova a criticat vehement intenţia Ucrainei de a deveni membră NATO şi a cerut garanţii de securitate din partea Alianţei Nord-Atlantice. NATO argumentează că nu are intenţii ofensive, ci doar o strategie defensivă.