În urmă cu 90 de ani, regimul sovietic al lui Iosif Stalin a provocat o foamete devastatoare în Ucraina, omorând 3,9 milioane de oameni în ceea ce a devenit cunoscut sub numele de „Holodomor” sau genocidul prin înfometare. Acum, Vladimir Putin, a cărui invazie s-a blocat, încearcă din nou să înfometeze Ucraina pentru a o îngenunchea, relatează Politico, citat de Digi24.
Trupele rusești au devastat terenurile agricole, distrugând echipamentele agricole și plantând mine în solul unde ar trebui să crească culturile. Rutele tradiționale de aprovizionare ale Ucrainei au fost distruse, porturile sale fiind acum sub controlul Rusiei. În orașul asediat Mariupol, unde 170.000 de oameni se luptă să supraviețuiască, mâncarea se epuizează, iar convoaiele cu ajutor umanitar nu sunt lăsate să treacă.
„Singura interpretare este că rușii vor să creeze foamete și să se folosească de ea ca metodă de agresiune”, a spus comisarul UE pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, pe 23 martie.
„Este o metodă similară celei folosite în anii 1930 de către regimul sovietic împotriva poporului ucrainean”, a adăugat el.
Încercarea de distrugere a sectorului alimentar și agricol din Ucraina, renumită pentru „pământul negru” fertil, a declanșat o luptă disperată a agențiilor umanitare pentru a livra provizii și a salva vieți. Este, de asemenea, o amenințare pe termen lung pentru piețele europene și pentru întreaga lume. Unele dintre cele mai sărace țări din Africa și Orientul Mijlociu se confruntă cu propriile lor potențiale crize de foamete în lunile și anii următori, dacă importurile vitale din Ucraina se epuizează.
Aprilie este de obicei luna când fermierii foarte productivi ai Ucrainei încep să semene porumbul și floarea soarelui, pe care le vor recolta vara. Dar șansele lor de succes în sezonul agricol de primăvară sunt grav periclitate de lipsa critică de materiale agricole cheie, de la combustibil și îngrășăminte până la semințe. Există, de asemenea, o criză tot mai mare de muncitori, deoarece un număr mare de fermieri s-au alăturat armatei.
Ucraina face apel la Europa pentru ajutor. Într-o scrisoare din 24 martie, Roman Leșcenko, ministrul agriculturii al Ucrainei la acea vreme, a cerut UE „de urgență” miliarde de semințe de varză, sfeclă roșie, morcovi și roșii, ca parte a unui pachet de ajutor umanitar. Scrisoarea arată amploarea penuriei cu care se confruntă poporul ucrainean și solicită 210 de milioane de semințe de castraveți, 400 de milioane de semințe de varză și 50 de miliarde de semințe de ceapă.
Rusia, a scris Leșcenko, încearcă să creeze foamete în masă, așa cum a făcut Stalin în anii 1930.
„Multe țări și companii internaționale și-au unit forțele pentru a furniza Ucrainei hrană și pentru a preveni foametea în Ucraina, pe care pentru a doua oară Rusia încearcă să o provoace”, a scris el.
Agențiile de ajutor umanitar și oficialii UE fac eforturi pentru a livra provizii. UE s-a angajat să finanțeze eforturile poloneze de a furniza 50.000 de tone de motorină pe săptămână fermierilor ucraineni.
Programul Alimentar Mondial a livrat provizii de hrană orașelor Harkov și Sumî, potrivit unei actualizări publicate marți de agenția ONU. Crește distribuția de pâine în Harkov și în alte orașe și a poziționat aproape 40.000 de tone metrice de alimente în zone cheie din Ucraina, cum ar fi Nipru, precum și în țările învecinate.
Însă niciun convoi umanitar nu a ajuns încă în orașul asediat Mariupol, unde hrana se epuizează.
„Să ajungem la cei 40 de milioane de oameni din Ucraina este preocuparea noastră cea mai mare. Dacă nu ajungem la ei, evident că mor de foame,” a spus directorul executiv al PAM, David Beasley.
Dar livrările de ajutoare nu vor fi suficiente. Dmitro Los, șeful unei asociații comerciale și, de asemenea, consilier al celei mai mari companii alimentare din Ucraina, MHP, a spus: „Dacă cineva crede că poate rezolva această problemă prin transport umanitar în Ucraina, le spun că este pur și simplu imposibil”.
El cere UE împrumuturi fără dobândă pentru a menține pe linia de plutire 40 dintre cele mai mari companii agroalimentare din Ucraina.
Potrivit guvernului ucrainean, cantitatea de teren care va fi plantată în această primăvară ar putea fi redusă cu mai mult de jumătate, de la 15 milioane de hectare la aproximativ 6 milioane. Compania de consultanță agricolă APK-Inform a estimat că suprafața totală plantată ar putea scădea cu 35% față de 2021. Trupele ruse au întrerupt și aprovizionarea cu hrană pentru animale, ceea ce a dus la moartea a 3 milioane de pui în regiunea Herson.
Capacitatea Ucrainei de a produce alimente în acest an va fi vitală pentru a asigura mâncare pentru ucraineni, dar va avea și un impact asupra securității alimentare globale. Exporturile de produse agroalimentare aproape s-au oprit prin porturile din Marea Neagră, ruta prin care majoritatea mărfurilor părăsesc țara.
Doar 15% din cantitățile care erau transportate înainte de invazie pot ajunge pe șosele sau pe calea ferată către vest, spune Roman Slaston, directorul general al Clubului Agribusiness din Ucraina. UE este „gata” să creeze culoare verzi pentru a le permite exportatorilor ucraineni acces la Marea Baltică prin Polonia, a spus săptămâna aceasta șeful UE Wojciechowski, dar planurile sunt încă neclare.
Există motive să credem că Ucraina poate evita un nou Holodomor. Armata Ucrainei a ripostat dur împotriva forțelor ruse, iar sectorul său agricol face același lucru.
Ucraina și-a creat stocuri strategice de alimente, inclusiv grâu pentru un an. Deoarece exportă atât de multă hrană, produce mai mult decât consumă pe plan intern. În ciuda războiului, semănăturile de primăvară au început în 20 de regiuni din Ucraina.
Cu toate acestea, nimic nu este sigur. Nu se știe dacă stocurile vor supraviețui și dacă culturile vor fi recoltate, în condițiile în care războiul se prelungește. De asemenea, angajații străini se confruntă cu riscuri uriașe.
Cea mai mare problemă pentru producția de alimente a Ucrainei poate fi pe termen mai lung. Probabil că va dura câțiva ani pentru ca sectorul agricol al țării să-și revină după invazie, mai ales dacă capacitatea sa de a face comerț rămâne compromisă.
