Sibianul care a introdus modulele în loc de semestre și a eliminat tezele – ”Am avut în vedere interesul copilului”

Numele sibianului Radu Szekely este ireversibil legat de educație. Are o experiență de peste 20 de ani în sistemul de învățământ finlandez, este unul dintre fondatorii Școlii Finlandeze din Sibiu, a fost pe lista scurtă pentru postul de Ministru al Educației în 2019, a fost secretar de stat, iar acum este consilier al ministrului educației. Și de mai bine de 24 de ore este unul dintre cei care au revoluționat deocamdată forma sistemului de învățământ. A făcut parte din comisia care a introdus modulele în anul școlar și a eliminat tezele. Alte decizii au dat descentralizarea pe mâna directorilor de școli și inspectoratelor școlare. Știe că nu va fi ușor, dar este începutul reformei așteptate de toată lumea.

VEZI AICI NOUA STRUCTURĂ A ANULUI ȘCOLAR

Structura anului școlar s-a schimbat radical. Eram obișnuiți cu astfel de schimbări la fiecare ministru care venea la cârma Ministerului Educației. De această dată însă, deciziile au fost luate de specialiști cu zeci de ani de muncă în sistemul de învățământ european. Unul dintre ei este sibianul Radu Szekely. Împreună cu echipa sa sunt cei care au eliminat tezele, considerate stresul suprem al elevilor, au modificat structura anului și au introdus sistemul de ”vacanță mobilă”. Chiar dacă aceste decizii par nefondate, ele au fost bazate pe studii făcute în sisteme de educație europene și au avut la bază interesul copiilor, după cum spune Radu Szekely.

Module în loc de semestre

Una din modificările aduse anului școlar în premieră, este introducerea modulelor de studii. Adică, au fost eliminate semestrele și vacanțele au fost rearanjate. ”Am avut la bază niște studii făcute în alte țări europene care au desenat curba de efort pentru copii. În prima săptămână randamentul este scăzut, apoi crește la maxim vreo 5 săptămâni, pentru ca în a 6, 7-a săptămână să scadă drastic. Atunci este nevoie de repaus și atunci am introdus vacanțele. Unele mai lungi, altele mai scurte, în funcție de perioada anului. Așa au apărut modulele de 6-8 săptămâni, cu pauză între ele”, explică Radu Szekely.

Vacanța mobilă

Un concept absolut nou pentru învățământul românesc este cel al ”vacanței mobile”. Aceasta va fi în februarie. ”Inspectoratele vor stabili, pe principiul descentralizării, când dau această vacanță în luna februarie, una din cele trei săptămâni. Vor trebui să vorbească între ele, pentru ca nu toată lumea să dea vacanța în aceeași perioadă. Prin această decizie de exemplu, mai mulți copii vor avea acces la taberele școlare. Aici locurile sunt limitate, iar dacă au toți vacanță în același timp, nu mulți ajung în tabere. Așa de trei ori mai muli elevi vor avea parte de aceste activități. Cu această decizie venim și în sprijinul părinților, ca măsură subsidiară. Dacă toată lumea își lua concediu în perioada vacanțelor, stațiunile deveneau foarte aglomerate. Așa se pot împărți perioadele, și se poate petrece timp frumos în familie”, spune Radu Szekely.

5 septembrie- prima zi de școală

O altă schimbare este scurtarea vacanței de vară cu o săptămână. ”O vacanță de vară de 3 luni era mult prea lungă, acum am avut posibilitatea e a echilibra anul școlar. Alte țări încep la 1 septembrie. Echilibrarea vacanțelor s-a făcut prin vacanța din luna octombrie, după un modul de studii. Faptul că se prelungește vacanța cu o săptămână nu îi aduce copilului niciun beneficiu. Totul a fost gândit ca un echilibru din toate punctele de vedere”, explică sibianul Radu Szekely.

Mai mult, consilierul ministrului spune că s-a avut în vedere și posibilitatea ca vacanța de iarnă să fie prelungită în funcție de zonele geografice ale țării și de clima de aici. ”În hotărârea de ministru se va regăsi o propoziție care va spune că inspectoratele școlare pot stabili prelungirea vacanței în funcție de aceste aspecte. Pentru că în unele zone iarna este foarte grea, copiii ajung cu greu la școală și atunci preferă să stea mai mult iarna acasă și să se prelungească în vară anul școlar. Mai este și procesul transhumanței, când copiii pleacă în luna mai împreună cu părinții. De doi ani structura separată pentru ei a fost suspendată, dar am reintrodus-o acum”, spune Radu Szekely.

Gata cu tezele

Probabil schimbarea care îi bucură cel mai tare pe elevi este eliminarea tezelor. Lucrările care puneau presiune pe ei au fost eliminate, pentru că, în sfârșit, cineva și-a dat seama că reprezentau un stres inutil și irelevant pentru învățare. ”Era o lucrare care evalua o perioadă mai mare de învățare, iar procesul a fost denaturat. Copiii învățau doar la cele două trei materii, iar evaluarea nu era bazată pe un sistem unitar, profesorii își făceau subiectele, la fel și sistemul de evaluare. În plus, există multe alte sisteme de evaluare, lucrările de control nu au fost excluse. De exemplu, cluburile de dezbateri sunt un bun mod de evaluare a comunicării. Nu au prea fost folosite, dar se pot introduce de acum încolo. Haideți să folosim metode actuale, nu unele vechi de zeci de ani”, spune Radu Szekely.

Descentralizarea, un concept pe care îl învățăm

Majoritatea acestor decizii au la bază descentralizarea sistemului de învățământ. Faptul că inspectoratele pot decide când alocă vacanța din februarie, faptul că pot prelungi vacanța de iarnă în funcție de clima zonelor, faptul că profesorii au la îndemână metode moderne de evaluare care să fie relevante pentru evoluția elevilor și nu să le pună patalamaua notei, toate fac parte din începutul modernizării sistemului de învățământ românesc. Este un concept nou, dar care odată învățat nu are cum să aducă decât beneficii. ”Este vorba despre asumarea responsabilității, este o schimbare de paradigmă majoră. Dar la nivelul ministerului o să sprijinim procesele de decizie, și în ceea ce privește vacanța mobilă, și pentru metodele de evaluare. Acum am schimbat structura, forma, dar evident că se lucrează și la fond. În 2023 vom avea curricule noi pentru liceu, și sper ca în 2024 cele noi pentru gimnaziu. Trebuia început de undeva, dar continuăm”, conchide Radu Szekely.