Aproape 9 din 10 români au declarat că starea lor psihică a fost afectată negativ de situaţia din Ucraina, iar aproape 7 din 10 au precizat că aceasta le-a afectat rutina zilnică şi obiceiurile sănătoase, arată rezultatele unui studiu privind sănătatea individuală desfăşurat în cadrul campaniei naţionale „Luna Asigurărilor de Sănătate”, la care au participat 2.105 respondenţi.
Astfel, doar 13% dintre participanţii la sondaj au declarat că situaţia din Ucraina nu le-a afectat deloc starea psihică. În schimb, 34% estimează că au fost afectaţi negativ „într-o oarecare măsură”, 27% – într-o mică măsură, iar 19% – într-o mare măsură de conflictul din ţara vecină. De asemenea, 36% dintre respondenţi estimează că rutina lor zilnică sau obiceiurile lor sănătoase le-au fost afectate într-o mică măsură, 30% – într-o oarecare măsură, iar 11% – într-o mare măsură de această situaţie. 26% dintre participanţii la sondaj au declarat că nu au fost afectați deloc de conflictul din Ucraina.
Starea psihică a românilor a fost afectată, de asemenea, şi de pandemia de COVID-19: doar 12% dintre participanţii la sondaj au declarat că pandemia COVID-19 nu le-a afectat deloc starea psihică. 32% estimează că au fost afectaţi negativ „într-o oarecare măsură”, 30% – într-o mică măsură, iar 24% – într-o mare măsură.
Studiul privind sănătatea individuală, desfăşurat online în perioada 1 – 11 martie 2022, a vizat atât aspecte privind sănătatea fizică, cât şi cea mintală şi a inclus două etape distincte: un chestionar pe care respondenţii au fost rugaţi să îl completeze zilnic, timp de 10 zile, care a urmărit să evalueze obiceiurile sănătoase din viaţa de zi cu zi ale participanţilor; respectiv un al doilea chestionar, transmis la finalul celor 10 zile, cu rol de autoevaluare a participării la studiu, dar şi având ca obiectiv să identifice modul în care respondenţii s-au poziţionat faţă de situaţia din Ucraina, respectiv pandemia de COVID-19 – doi factori care pot avea un puternic impact asupra sănătăţii mintale.
10 zile de atenţie la obiceiuri sănătoase – concluzii
Pe timpul celor 10 zile iniţiale de studiu, au fost urmărite mai multe aspecte şi obiceiuri zilnice referitoare la ceea ce înseamnă un stil de viaţă sănătos. Studiul a avut ca obiective:
- Descoperirea obiceiurilor zilnice ale românilor în ceea ce priveşte anumite aspecte ale sănătăţii individuale, fizice şi mintale, pe baza unei medii de 10 zile;
- Identificarea de potenţiale variaţii ale răspunsurilor în decursul celor 10 zile, prin identificarea de potenţiale trend-uri clare crescătoare sau descrescătoare şi identificarea unei modificări a pragurilor de 5% sau mai mult la finalul studiului, comparativ cu începutul studiului, ca rezultat al unei tendinţe crescătoare sau descrescătoare;
- Identificarea de potenţiale îmbunătăţiri/ ameliorări ale obiceiurilor ca rezultat al participării la studiu, care a determinat o atenţie zilnică – timp de 10 zile –, la câteva aspecte esenţiale ale unei vieţi sănătoase.
Una dintre cele mai importante concluzii este faptul că: pe măsură ce oamenii sunt mai atenţi cu aspectele privind un stil de viaţă sănătos, aceştia tind să îşi îmbunătăţească anumite obiceiuri. Concluzia este evidenţiată atât de tendinţele înregistrate pe parcursul celor 10 zile, cât şi de declaraţiile respondenţilor acordate după încheierea studiului.
Astfel, în cele 10 zile ale studiului s-au observat tendinţe de îmbunătăţire a obiceiurilor care susţin un stil de viaţă sănătos în câteva privinţe:
- O uşoară îmbunătăţire în ceea ce priveşte alimentaţia, în special pe două segmente: a crescut uşor numărul celor care au avut o alimentaţie foarte sănătoasă (+8% – de la 10%, la 18%), respectiv a scăzut uşor numărul celor care au declarat că nu mănâncă foarte sănătos, de la 25%, la 17%;
- Ameliorări în ceea ce priveşte exerciţiul fizic: o modificare importantă, până la finalul studiului, s-a înregistrat la nivelul persoanelor care fac un nivel mediu de mişcare (echivalent cu 10.000 de paşi), unde nivelul a crescut de la 21% la începutul studiului, până la 28% (+7%), după o scădere la jumătatea studiului (corespunzând, calendaristic, zilei de duminică). O altă modificare pozitivă importantă s-a remarcat la nivelul celor care au declarat că nu fac mişcare aproape deloc. Nivelul acestora a scăzut de la 24%, la începutul studiului, până la 15% la finalul acestuia (-9%), indicând o ameliorare a acestui aspect;
- Schimbări pozitive în modul de percepţie a calităţii somnului, a nivelului de energie sau a lucrurilor care generează o stare psihică negativă.
Mai mult decât atât, la finalul studiului, respondenţii au declarat – majoritar – că participarea la studiu i-a determinat atât să fie mai conştienţi de obiceiurile zilnice care duc la un stil de viaţă mai sănătos într-o mare măsură, cât şi să implementeze schimbări în bine.
Cu toate acestea, trebuie subliniat că ameliorările unor comportamente, obiceiuri sau estimări au fost mici, per total, înregistrându-se variaţii între 5% şi maximum 10% pe durata studiului, existând, astfel, un decalaj între conştientizarea necesităţii schimbării şi implementarea acesteia la nivel individual. Prin urmare, dacă aproape 50% dintre respondenţi au susţinut, la nivel declarativ, că sunt conştienţi de aceste aspecte şi că au adus schimbări în bine la nivelul obiceiurilor lor zilnice, acestea nu s-au tradus şi în variaţii mari înregistrate pe durata studiului.
De asemenea, este de remarcat faptul că, în general, schimbările în bine s-au remarcat la nivelul segmentelor care raportau deja stări „foarte bune” sau comportamente şi obiceiuri sănătoase (alimentaţie bună, mişcare), respectiv în „zona de mijloc”, în timp ce lipsa unei schimbări în bine s-a remarcat cu prevalenţă la nivelul persoanelor cu obiceiuri nesănătoase/ estimări din zona „foarte slab”. Aşadar, persoanele mai receptive la schimbări pozitive privind stilul de viaţă şi cele care sunt gata să implementeze practic aceste schimbări rămân cele care conştientizează, deja, importanţa acestora, cel puţin într-o oarecare măsură.
O altă concluzie a studiului este legată de atenţia pe care românii o au faţă de aspectele fizice, concrete ale unui stil de viaţă sănătos: o parte importantă din participanţii la sondaj au menţionat că şi-ar dori să facă schimbări în bine în ceea ce priveşte mişcarea şi alimentaţia, aspecte precum sănătatea psihică şi dezvoltarea personală fiind lăsate în plan secundar.
De exemplu, întrebaţi, la finalul studiului, dacă ar fi să aleagă un singur lucru pe care să îl îmbunătăţească la stilul lor de viaţă începând de astăzi și care ar fi acela, 30% au declarat că şi-ar dori să mănânce mai sănătos, 26% – să facă mai multă mişcare, 24% să aibă grijă de sănătatea lor mintală, iar 18%, să facă mai mult pentru dezvoltarea personală. De asemenea, în medie, 32% dintre respondenţi şi-ar dori să facă mai multă mişcare, 23%, să mănânce mai sănătos, iar 21%, să facă ceva privind dezvoltarea personală. 15% ar dori să îşi îmbunătăţească starea psihică, iar 9% nu doresc să aducă nicio îmbunătăţire stilului lor de viaţă.
Obiceiurile sănătoase ale românilor – concluzii
Pe baza mediilor răspunsurilor înregistrate în cele 10 zile de studiu, a fost alcătuită o imagine de ansamblu asupra câtorva dintre obiceiurile zilnice ale românilor.
În medie, 16% dintre români declară că mănâncă sănătos, iar 60%, destul de sănătos. În contrast, 20% estimează că nu mănâncă foarte sănătos, iar 3% nu mănâncă deloc sănătos. Majoritatea românilor consumă 1-2 tipuri de fructe sau legume crude pe zi (36% din respondenţi), în timp ce 24% dintre ei mănâncă 2-3 tipuri. 16% consumă fructe şi legume doar în formă gătită, în timp ce 12% declară că nu includ deloc fructe sau legume în alimentaţia zilnică.
În ceea ce priveşte mişcarea, în medie, 18% dintre români declară că, zilnic, nu fac mişcare aproape deloc (sub 2.000 de paşi), în timp ce, la polul opus, pentru 8% dintre ei, mişcarea zilnică este de nivel intens. 27% fac zilnic un nivel satisfăcător de mişcare, echivalent cu 5.000 de paşi, 24%, un nivel redus (între 2.000 – 5.000 de paşi), iar 23%, un nivel mediu, echivalent cu 10.000 de paşi. 51% dintre respondenţi consideră că mişcarea pe care o fac zilnic este suficientă pentru nevoile lor.
În ceea ce priveşte calitatea somnului, în medie 42% dintre respondenţi estimează că au o calitate bună a somnului, în timp ce 25% o consideră satisfăcătoare, iar 22% – foarte bună. 9% au o calitate nesatisfăcătoare a somnului, iar 3%, foarte slabă.
În medie, 48% dintre respondenţi afirmă că au o stare de sănătate fizică bună, 26% – satisfăcătoare, iar 18%, foarte bună. Pe de altă parte, 6% îşi evaluează starea de sănătate drept nesatisfăcătoare, iar 2%, drept slabă. De asemenea, 48% dintre respondenţi au o stare de sănătate mintală bună, 22% – satisfăcătoare, iar 24%, foarte bună. Pe de altă parte, 4% îşi evaluează starea de sănătate drept nesatisfăcătoare, iar 2%, drept slabă.