Printre miile de refugiați din Ucraina care au ajuns în județul Sibiu, șase locuiesc acum în satul Prod. Dar, nu au venit aici singuri, pentru că dragostea pentru animalele pe care le-au avut acasă, în Odesa, este imensă. Nu le-au putut lăsa acolo, să piară de foame. Au înfruntat tot greul și le-au salvat. Și acum trăiesc și ele, în România.
Luba, Svetlana şi Vika sunt cele trei femei care au ajuns cu caii lor în satul Prod. Luba şi-a adus în România şi mama, însă a fost nevoită să lase în urmă soţul, dar şi câinele, scrie agerpres.ro
Svetlana este în România împreună cu fiul ei, David, iar Vika şi-a adus şi ea bunica din Odesa. Cei patru cai sunt găzduiţi în prezent la Coralia Kabai, o mare iubitoare de animale, care şi ea are caii ei şi un ponei, la marginea satului Prod. Femeile, băiatul, dar şi prietenii necuvântători – cei doi căţei şi pisica – locuiesc în satul Copşa Mare, într-o casă pusă la dispoziţie gratis de Mihai, un alt mare iubitor de cai, care are un centru de echitaţie în satul Apoş.
Liv Jo Tolsager Rasmussen este o tânără din Danemarca. Ea, împreună cu câţiva români curajoşi, a ajuns în Ucraina, în Odesa, pe 15 martie. Ea a descris pe Facebook călătoria în Ucraina şi drumul spre România.
„Am ajuns duminică la grajdul din regiunea Odesa şi am fost întâmpinaţi de proprietarii de cai stresaţi şi presaţi care au fost în acelaşi timp fericiţi să ne vadă. Vika, unul dintre proprietarii de cai, m-a îmbrăţişat cel mai mult şi mi-a mulţumit că i-am ridicat calul. O avea pe bunica cu ea şi câinele Dexter, dar a trebuit să-şi părăsească atât soţul, cât şi fiul în Ucraina, pentru că toţi bărbaţii între 18 şi 60 de ani nu au voie să părăsească ţara. Mi-a spus cât de mult a însemnat pentru ea să-şi aducă calul în această situaţie şi a plâns şi m-a îmbrăţişat”, aşa îşi începe povestea Liv Jo Tolsager Rasmussen.
Femeile din Odesa au cerut ajutorul pe grupuri de WhatsApp. Aşa au reuşit să o găsească pe Coralia din Prod, a cărei fiică participă la concursuri de echitaţie. Cei patru cai salvaţi din Odesa, care au ajuns la Prod, sunt cai de competiţie.
Ca să scoată caii din Odesa, salvatorii au avut nevoie de ajutorul armatei. Astfel, aceşti cai ajunşi în România au făcut parte dintr-un convoi umanitar, escortat de soldaţi, iar la Vama Albiţa un medic veterinar le-a eliberat actele necesare.
Iar Liv continuă povestea drumului spre România.
„Cam la jumătatea drumului în Moldova eram toţi obosiţi, aşa că am decis să tragem un pui de somn la o benzinărie. Toată lumea în maşinile respective şi caii în remorcile respective. Din fericire, toţi cei 4 cai erau liniştiţi şi au folosit pauza pentru a dormi. Drumul prin Ucraina şi Moldova a fost extrem de epuizant din cauza gropilor şi a drumurilor proaste, care în acelaşi timp aproape toate sunt ca la munte. Când ai o rulotă pornită cu cai în acelaşi timp, concentrarea şi atenţia sunt cu adevărat în prelungiri. Nu am mai experimentat astfel de condiţii nebuneşti de condus”, mărturiseşte Liv.
O călătorie de 1.700 de kilometri cu multe aventuri şi provocări – aşa s-ar putea rezuma totul. O mână de ajutor au dat şi cei din Organizaţia ARCA (Animal Rescue and Care Association) din Bucureşti.
„Din păcate, numărul animalelor care au nevoie urgentă de relocare din Ucraina este mult mai mare, iar solicitările din partea proprietarilor ucraineni sunt numeroase. Pentru a reuşi să salvăm cât mai multe vieţi, este nevoie de maşini autorizate de transport de capacitate mare, deoarece remorca standard de doi cai pe care o avem este departe de a fi suficientă”, spun reprezentanţii ARCA.
Dragostea pentru animale nu are limite. Luba şi-a dorit de când era copil să aibă un cal, iar visul ei a devenit realitate – îl are pe Valea, de acum opt ani. Pentru Luba, Valea este „sufletul” ei.
„Le mulţumesc mult oamenilor buni care ne-au invitat în România, pentru că au venit după noi şi ne-au luat din Ucraina. Cei care au venit după noi sunt din Bucureşti şi o fată care a venit din Danemarca. Este incredibil că au răspuns la cererea noastră de ajutor. Istoria aceasta este minunată, a fost greu de crezut că sunt oameni aşa de săritori şi şi-au riscat viaţa, ca să vină în Ucraina să salveze animale”, a declarat Luba pentru AGERPRES.
Ea îşi aminteşte că drumul a fost unul foarte greu. „A fost foarte greu cu transportul prin Ucraina până la graniţă, pentru că sunt condiţii de război şi a fost periculos şi în plus au fost multe blocaje şi cozi mari. Cailor le-a fost greu să stea mult timp în remorcă. Dar s-au creat pentru cai condiţii speciale de convoi şi am putut merge aproape fără oprire”, ne spune Luba.
Luba este pentru a doua oară în Transilvania. Prima dată a fost doar în trecere, ca turist. Acum este una dintre refugiatele cărora România le-a devenit casă.
„Am fost mai demult în calitate de turist în trecere prin Transilvania. Acum, locul acesta, Prod, este pentru mine un loc fantastic, plin de linişte şi frumuseţe. Pot să compar acest loc cu o poveste. Aici pentru calul meu locul este ideal: poate să facă plimbări, are acces la hrană şi apă, eu pot să nu mă mai tem pentru viaţa şi sănătate mea, a mamei şi a ei”, a mărturisit ucraineanca.
De ce foarte mulţi ucraineni aleg să fugă din ţara lor cu animalele pe care le au în grijă? Luba ne explică simplu: dacă nu şi-ar fi luat calul, sigur ar fi murit de foame sau ar fi fost ucis.
„Vreau să spun încă o dată mulţumesc acestor oameni curajoşi, care au venit după noi. Este un lucru minunat, de necrezut, nu îmi puteam imagina că exista oameni aşa de buni şi curajoşi! Nu mi-aş fi putut salva calul şi nu m-aş fi putut salva nici pe mine, fără ajutorul lor. Noi, ucrainenii, iubim aşa de mult animalele că pur şi simplu nu puteam să le lăsăm acasă. Caii aveau două variante: să moară de foame sau să fie mâncaţi de alte animale sau de oameni. De aceea am venit cu tot cu animale”, a arătat Luba.
În continuare însă este nevoie de sprijinul oamenilor, pentru că hrănirea animalelor necesită anumite cheltuieli. Oricine vrea să dea o mână de ajutor o poate contacta pe Coralia Kabai de la Campingul Dara din Prod, pe pagina de Facebook. Sorin Cigher şi Bogdan Stroia se numără printre primii sibieni care au făcut un astfel de gest şi au donat hrană pentru cai.
„Unii nu vor reuşi, desigur, să înţeleagă motivaţia salvării cailor sau a altor animale dintr-o zonă de război, dar, pentru unele dintre femeile care trebuie să-şi lase fiii şi soţii în urmă în evadarea lor din război, calul sau câinele poate fi tot ce au. Iar acel lucru poate ajuta la aducerea de bucurie şi lumină într-o situaţie oribilă. Şase persoane, patru cai, doi câini şi o pisică au ieşit de data aceasta din Odesa. Sper să se termine războiul cât mai curând şi să se reîntâlnească aceşti oameni cu cei pe care au fost nevoiţi să îi lase în Ucraina”, este concluzia lui Liv Jo Tolsager Rasmussen, cea care a străbătut drumul din Danemarca până în Ucraina şi apoi în România pentru a salva caii ajunşi la Prod.
Sursa www.agerpres.ro