Pieţele de energie şi materii prime sunt extrem de destabilizate după invadarea Ucrainei de către Rusia, au apreciat, marţi, principalele firme de trading, care au avertizat că ar putea apărea probleme în aprovizionarea cu benzină şi motorină şi o recesiune economică în Europa, dacă livrările din Rusia vor continua să scadă, informează Reuters.
Preţurile la gaze naturale, petrol, metale şi produse agricole au explodat de la debutul războiului şi au devenit atât de volatile încât companiile au fost nevoite să îşi reducă volumul tranzacţiilor.
Directorii generali de la primele patru mari companii care fac tranzacţii cu energie, Vitol, Gunvor, Mercuria şi Trafigura, au subliniat că în special piaţa gazelor naturale a devenit una disfuncţională din cauza unor „margin calls” (apeluri în marjă, n.r.) care au devenit imposibil de gestionat.
„Cu cât războiul se prelungeşte cu atât cresc şansele de recesiune economică”, a spus directorul general de la Vitol, Russell Hardy, la evenimentul FT Commodities Global Summit.
Pieţele energetice aveau puţine capacităţi de rezervă înainte de 24 februarie, când Rusia a lansat invazia Ucrainei. Acum vor avea probleme în a compensa o pierdere potenţială de aproximativ două milioane de barili de petrol pe zi din Rusia, ţară care concurează cu Arabia Saudită pentru titlul de cel mai mare exportator mondial de petrol.
„Din punct de vedere economic, Rusia va pierde. Europa nu se va descurca nici ea mai bine cu o criză a refugiaţilor şi preţuri mai mari la materii prime”, a declarat şi directorul general de la Mercuria, Marco Dunand, adăugând că ţările din Golf vor fi cele care vor profita cel mai mult de pe urma creşterii preţului şi a faptului că vor fi intermediari între Occident şi Rusia.
Europa importă aproape jumătate din necesarul său de motorină din Rusia şi ar putea să se confrunte cu o criză de aprovizionare, susţin companiile de trading, iar Trafigura adaugă faptul că şi America Latină şi Africa ar putea fi afectate.
Orice înlocuitor în termeni de livrări de petrol nu va apărea în lunile următoare. Iranul ar putea să îşi majoreze exporturile cu un milion de barili pe zi, cu condiţia să se ajungă la un acord internaţional privind programul său nuclear, însă este puţin probabil ca Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) şi aliaţii săi să majoreze rapid producţia, susţine directorul general de la Vitol, Russell Hardy. „Până acum au fost foarte clari că vor continua să respecte acordul OPEC+. Ne aşteptăm la o majorare de 1-2 milioane barili pe zi? Da, dar cel mai probabil nu în următoarele luni”, a spus Hardy.
Procedurile de hedging pe pieţele futures, în special la gaze naturale, au devenit dificile deoarece liniile de credit tensionate forţează participanţii de pe piaţă să îşi reducă poziţiile, ceea ce creează şi mai multă volatilitate. În aceste condiţii, companiile de trading se îndreaptă spre organismele de reglementare, bănci centrale şi guverne pentru sprijin de lichiditate.
Directorul general de la Gunvor, Torbjorn Tornqvist, susţine că preţurile futures de la hub-ul de gaze TTF din Olanda, care în prezent sunt utilizate ca referinţă în Europa, nu sunt adecvate pentru a fi utilizate pentru hedging pe piaţa globală de gaze naturale lichefiate. Constrângerile de lichiditate din cauza unor apeluri în marjă care au devenit extreme au forţat traderii să se concentreze pe activităţile lor de bază, acest lucru fiind valabil şi în cazul Gunvor, a spus Torbjorn Tornqvist.
Marja iniţială este o sumă minimă care trebuie depusă ca garanţie la casele de clearing pentru a acoperi pierderile potenţiale în caz de incapacitate de plată. Apelurile în marjă apar atunci când diferenţa între preţurile spot şi vânzările viitoare devine mult prea mare, forţându-i pe traderi să majoreze avansul păstrat la casele de clearing.