Sibieni au devenit “sclavi” la cules de căpșuni în Germania. Majoritatea locuiesc în condiții mizere.
Zeci de muncitori sezonieri români plecaţi la cules de căpşuni şi sparanghel sunt nevoiţi să locuiască în condiţii mizere la o fermă din Germania, notează adevărul.
Cazul a ajuns în atenţia autorităţilor în urma sesizării unei localnice. Revoltată de modul în care sunt trataţi est-europenii aceasta a relatat unei publicaţii din Baden – „Badische Neueste Nachrichten” (BNN) ce a constatat. Jurnaliştii au vorbit inclusiv cu fermierul căruia i se duc acuzaţii.
Potrivit presei germane, „căpşunarii” sunt nevoiţi să locuiască în rulote vechi, cocioabe şi containere din tablă ondulată, aliniate într-un spaţiu foarte mic, cu canapele uzate şi structuri şubrede, fără utilităţi, acoperite cu folii pentru ca apa de ploaie să nu le inunde spaţiul interior.
Fermierul Markus Leicht pretinde însă că în realitate ar fi vorba de fapt despre nişte condiţii de cazare „simple”, pentru nişte oameni care în urmă cu 20 de ani acceptau chiar să doarmă pe jos, în corturi şi care provin din zone din România (cei mai mulţi dimprejurul Sibiului) în care nu există drumuri asfaltate sau canalizare, cu case dărăpănate şi copii care nu se duc la şcoală, dând de înţeles că în Germania ar avea condiţii mai bune decât cele de acasă.
În plus, acesta a mai menţionat că lucrează de un deceniu la un plan prin care să ofere căpşunarilor condiţii de cazare mai bune, dar preţurile piperate, birocraţia şi pandemia l-au împiedicat până acum să-şi ducă intenţia la bun sfârşit.
LUCRĂTORII PROVIN DIN „ZONE FĂRĂ DRUMURI ASFALTATE, CU CASE DĂRĂPĂNATE”
După ce povestea muncitorilor sezonieri trataţi inuman într-o fermă din Germania a fost mediatizată, antreprenorul din Eggenstein – Leopoldshafen s-a simţit nevoit să se apere împotriva criticilor.
„Mă enervează că oamenii se plâng fără să cunoască contextul”, a declarat Markus Leicht, referindu-se la acuzaţia conaţionalei sale care atunci când a văzut „satul de cocioabe” s-a întrebat în ce zonă a lumii se află, Germania sau Bangladesh, revoltată că într-o ţară dezvoltată oamenii încă mai sunt forţaţi să trăiască în condiţiile unei ţări din lumea a treia.
Fermierul chiar a catalogat problema legată de cazare ca fiind una absurdă şi a menţionat: „Oamenii trăiesc în cele mai simple condiţii”.
Acesta a mai precizat şi că personal a mers în mai multe rânduri în România pentru a recruta lucrători ce provin de fapt din zone în care sărăcia este şi mai mare: „fără drumuri asfaltate, cu case dărăpănate, fără sistem de canalizare şi cu conducte supraterane de gaz, unde mulţi copii nu merg la şcoală”.
Cât despre tariful perceput pentru cazare, de 2,50 de euro/noapte, fermierul a mai menţionat că muncitorii nu vor să dea mai mult: „Pentru culegători este vorba despre a duce acasă cât mai mulţi bani posibil”. Iar acasă pentru majoritatea lucrătorilor de pe plantaţia din Germania reprezintă, potrivit aceleiaşi surse, zona din jurul Sibiului (Hermannstadt) din România.
COSTURILE DE CAZARE SE REFLECTĂ ÎN… PREŢURI
Markus Leicht a lăsat să se înţeleagă că de fapt costurile reduse cu personalul se reflectă în preţurile scăzute la legume şi fructe. „Aceiaşi oameni care critică cazarea noastră vor să cumpere fructe şi legume ieftine de la supermarket”, a declarat fermierul.
Potrivit Eurostat, indicele preţurilor din Germania este 103 faţă de media europeană de 100. În Elveţia acesta este de 172, în Luxemburg – 125, Danemarca – 120 şi Franţa – 110. „În spatele Germaniei în clasament se află aproape exclusiv ţările mai slabe din punct de vedere economic din Europa de Est şi de Sud”, au menţionat jurnaliştii germani.
„Oamenii se plâng de noi, fermierii, dar trebuie să ne luptăm… Nu poate continua aşa”, s-a mai apărat fermierul arătându-se frustrat de acuzaţiile care i se aduc, pe care le consideră nefondate.
SCHIMBAREA CONDIŢIILOR DE CAZARE, ÎN PLAN
Markus Leicht a justificat şi de ce planul său de schimbare a condiţiilor de cazare oferite căpşunarilor nu a dat roade până acum.
„Procesul de aprobare este complex… Au fost mereu noi cerinţe”, a motivat fermierul jurnaliştilor germani, referindu-se la condiţiile ce trebuie îndeplinite de noile construcţii care sunt nevoite să respecte standardele legislaţiei în domeniul Economiei şi Energiei (EnEV 2016) în ceea ce priveşte izolaţia termică.
Autorizaţia provizorie de construcţie a venit în plină pandemie. S-a întâmplat chiar în preajma Crăciunului din 2020, după ce a căutat prin toată Europa containerele necesare, iar odată cu virusul a constatat că „piaţa s-a golit brusc”, motiv pentru care planul a stagnat din nou.
Fermierul german a mai povestit jurnaliştilor germani că cea mai bună ofertă pe care a primit-o a fost de 850.000 de euro pentru 60 de containere, dar costurile finale depăşeau „cu mult peste un milion”. „Acest lucru nu este fezabil din punct de vedere financiar pentru mine”, a mai spus Leicht.
Iar când a crezut că totul a eşuat a găsit o altă soluţie: o construcţie din module de lemn, pe care intenţionează să o pună în funcţiune până la finele acestui an, cu tot cu racordurile pentru electricitate, apă, apă uzată şi încălzire. Este vorba despre 50 de încăperi desfăşurate pe o suprafaţă de 1.120 de metri pătraţi ce ar putea găzdui până la 150 de muncitori sezonieri, investiţie ale cărei costuri se ridică la aproximativ 750.000 de euro.
Fermierul a mai menţionat că lucrările de construcţie vor fi demarate în perioada următoare.
PROBLEMELE CĂPŞUNARILOR, LA MÂNA AUTORITĂŢILOR
Cum ferma din zona Baden este deservită doar de o mână de muncitori permanenţi, activitatea este dependentă de munca sezonierilor aduşi din Europa de Est.
La începutul lunii martie, pe plantaţia de 300 de hectare au ajuns primii muncitori pentru recoltarea căpşunilor şi sparanghelului, majoritatea din România. Până în vară se aşteaptă ca numărul acestora să ajungă la 250, cu mult chiar şi peste capacitatea de cazare pe care fermierul intenţionează s-o construiască. Ceea ce demonstrează că problemele de la ferma din Germania vor fi rezolvate doar parţial, asta dacă declaraţiile fermierului nu au fost doar vorbe goale.
Până atunci, însă, este de aşteptat ca primele măsuri să fie luate de către autorităţile germane.
„Adevărul” aşteaptă un răspuns din partea Ministerului Afacerilor Externe şi ataşatului consular pe probleme de muncă şi sociale din Germania legat de problema căpşunarilor de la ferma din zona Baden.
