Reprezentanții firmei Roșu SRL (actuala Evo Triterra SRL), firma de la care a plecat scandalul demiterii din funcția de președinte al Camerei de Comerț Sibiu a omului de afaceri Gheorghe Aldea, în vara lui 2021, atacă declarațiile făcute de Aldea și îl acuză de faptul că și-a depășit competențele în încheierea unui contract de cesiune care vizează suma de 725.000 de euro.
DREPT LA REPLICA/PRECIZARI
1. Replica omului de afaceri Gheorghe Aldea vine după ce, în urmă cu două zile, Camera de comerț, industrie și agricultură Sibiu a emis un comunicat în care, printre altele, anunțau că s-a luat decizia de a cere atragerea răspunderii penale și civile a fostului președinte, pentru demersurile făcute în cesionarea unei creanțe. Este vorba de achitarea a 725.000 de euro pentru cesiunea unei creanțe pe care Roșu SRL, aflată în faliment, o avea la Banca Transilvania. ”Fostul Președinte al Camerei a acționat ilegal”, au decis membrii Colegiului director al CCIA, după cum anunțau în comunicatul de miercuri.
VEZI AICI ”ISTORIA” DINTRE GHEORGHE ALDEA ȘI ROȘU SRL
Se impun doua precizari factuale:
a. La momentul cesionarii creantei detinuta de Banca Transilvania SA catre Camera de Comert, Industrie si Agricultura Sibiu (CCIA) societatea ROSU SRL nu se afla in faliment, ci in procedura de concordat preventiv, nepublicat potrivit legii.
b. Actiunea ilegala a fostului Presedinte al CCIA a constat in:
a. Reprezentarea CCIA in afara competentelor statutare la momentul incheierii cesiunii de creanta si la momentul platii sumei de 725.000 euro din conturile CCIA, fara ca semnatura acestuia sa fie autorizata de banca (Banca Transilvania), sens in care, prin coniventa cu functionarii BT Sibiu si cu incalcarea statutului CCIA a semnat si reprezentat ilegal camera de comert in contractul de cesiune. Mai mult decat atat, nici functionarii bancii care au semnat contractul de cesiune si nici fostul Presedinte al CCIA Sibiu nu aveau la momentul incheierii contractului de cesiune calitatea de reprezentant al BT SA respectiv CCIA Sibiu. Din acest punct de vedere apreciem ca in complicitate cu acestia a actionat si notarul public care a autentificat contractul de cesiune care a neglijat sa verifice calitatea de reprezenanti legali/conventionali ai partilor semnatare.
2. Reprezentanții CCIA Sibiu care lansează astfel de aiuritoare acuzații omit să amintească faptul că Tribunalul Comercial Cluj s-a pronunțat pe fond în această speță, în dosarul cu numărul 26/1285/2021. Hotărârea pronunțată de magistrații clujeni recent, pe 4 februarie 2022, respinge tocmai acuzațiile reluate acum de CCIA. Contractul de cesiune a creanței (în cadrul căruia au fost plătiți cei 725.000 de euro) a fost întocmit cu îndeplinirea tuturor condițiilor de legalitate, după cum se arată în hotărârea care nu este definitivă, e adevărat,
dar contrazice frontal supozițiile lansate acum sub acronimul CCIA”
Se impun de asemenea precizari factuale.
a. Tribunalul Comercial Cluj a pronuntat o hotarare in faza de judecata in fond, notiune diferita de aceea a “pronuntarii pe fond”. In dosarul 26/1285/2021 instanta a dispus respingerea actiunii formulata de subscrisa societate prin admiterea unei exceptii a lipsei calitatii procesual active. Instanta de judecata NU s-a pronuntat in niciun fel cu privire la conditiile de legalitate. Hotararea instantei mentionate nu a fost pana la acest moment redactata si nici comunicata, astfel ca este cu neputinta a se cunoaste motivele pentru care
instanta a inteles sa admita exceptia lipsei calitatii procesual active a subscrisei si cu atat mai putin cu privire la “respingerea acuzatiilor”, in conditiile in care judecata asupra “motivelor de nelegalitate” nu a avut loc, astel cum am aratat anterior, pronuntarea vizand strict calitatea procesual activa, o notiune stricta de procedura civila. (spre referinta anexam o copie a cererii de chemare in judecata, spre referinta, veti regasi toate motivele invocate de subscrisa privind nulitatea absolut a contractului de cesiune a creantei)
In plus, cererea de chemare in judecata a cuprins inclusiv un capat de cerere indreptat strict impotriva Bancii Transilvania SA, cu privire la incalcarea secretului bancar, in contradictie cu reglementarile legale nationale si europene in materie, fapt ce ne-a creat grave prejudicii materiale. In acest sens, va aducem la cunostinta ca la acest moment pe rolul Curtii de Apel Constanta se afla cauza 116/36/2022 avand ca obiect obligarea Bancii Nationale a Romaniei la cercetarea incalcarii secretului bancar de catre Banca Transilvania SA si sanctionarea institutiei bancare in consecinta.
In cauza aflata la acest moment pe rolul Tribunalului Specializat Cluj, in contradictoriu cu CCIA Sibiu si cu Banca Transilvania SA, subscrisa urmeaza sa formulam apel, in termenul legal de 30 de zile de la momentul comunicarii hotararii, avand convingerea ca solutia pronuntata va fi modificata in totalitate.
3. “Detaliile acestui demers au fost elaborate de către subsemnatul, în calitate de Președinte al CCIA Sibiu, împreună cu reprezentanții conducerii executive a CCIA Sibiu. Conducere care – după cum este consemnat inclusiv în procesul verbal al ședinței Colegiului de conducere din 14 mai 2021 – «a fost de acord și l-a felicitat pe domnul Aldea pentru idee». Faptul că, un an mai târziu de la felicitările unanim apreciate în Colegiul de conducere, achiziția acestei creanțe este descrisă ca generând prejudicii de imagine sau, mai grav, ca fiind rezultatul
unor demersuri din sfera penală este expresia unei desprinderi totale de realitate din partea celor care formulează astfel de supoziții”.
CITEȘTE REPLICA LUI GHEORGHE ALDEA LA ACUZAȚIILE CCIA
3.1. Avalanșa de acuzații isterice ocolește să amintească și scopul pentru care această creanță a fost achiziționată: pentru a amenaja atât un nou sediu al Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Sibiu, cât și o serie de spații în care să fie organizate cursuri de meserii solicitate de mediul de afaceri sibian (prin cesiunea acestei creanțe pentru suma de 725.000 de euro a fost obținut un spațiu cu o suprafață de peste 5.700 de mp, o tranzacție cât se poate de
profitabilă în beneficiul Camerei).”
Se impune urmatoarea precizare: inca de la momentul initial al cesiunarii in mod ilegal, cu incalcarea secretului bancar si a legislatiei nationale, am afirmat in fata instantelor de judecata faptul ca CCIA a avut ca unic scop falimentarea subscrisei societati si deposedarea de imobilul proprietatea noastra la un pret mult subevaluat, ceea ce nu se circumscrie sub nicio forma scopului CCIA astfel cum este prevazut in propriul statut si in legislatia care reglementeaza activitatea camerelor de comert.
Unicul scop al CCIA prin Presedinte a fost asasinarea economica a subcrisei, deposedarea de imobilul proprietatea noastra, toate actiunile CCIA si ale fostului Presedinte fiind, in colaborare cu functionari ai Bancii Transilvania SA, notarului public si in cele din urma ale CITR (administrator judiciar in prezent al subcrisei societati). In acest sens, avand in vedere inclusiv cele mentionate in articolul dvs, care, prin preluarea declaratiilor fostului Presedinte al CCIA devoaleaza insasi rezolutia infractionala, urmeaza sa formulam o plangere penala pentru constituirea unui grup infractional organizat. O astfel de plangere va oferi organelor de cercetare penala noi informatii in vederea completarii cercetarilor deja demarate in legatura cu cesionarea creantei Bancii Transilvania catre CCIA Sibiu.