Termenul se referă la durerea resimțită de către pacient la nivelul capului. Aceasta reprezintă unul dintre cele mai frecvente simptome pentru care pacientul solicită un consult neurologic. Cefaleea poate fi de 2 tipuri:
– cefaleea primară, care nu are cauză cunoscută. Include: migrena, cefaleea de tip tensional și cefaleea cluster
– cefaleea secundară, în care sindromul cefalalgic se datorează unei alte patologii și include: cefaleea din afecțiunile infecțioase (ex. infecții la nivelul nasului, dinților, sinusurilor), afecțiuni neoplazice, vasculare sau cefaleea indusă de administrarea de medicamente.
Cefaleea primară
Migrena – E mai frecvent întâlnită la femei și acompaniată de greață, vărsături, disconfort la lumină (fotofobie) și zgomote puternice (fonofobie), afectând activitățile cotidiene de cele mai multe ori. Migrena are urmatoarele caracteristici: e unilaterală, are caracter pulsatil, se instalează în minute până la ore și poate fi uneori precedată de așa-numită „aură” (manifestări vizuale, senzitive sau de limbaj).
- Cefaleea de tip tensional – Chiar dacă durerea nu e la fel de severă ca cea din migrenă, cefaleea de tip tensional este cel mai frecvent tip de cefalee primară. Este de obicei bilaterală cu caracter de presiune sau cu caracter constrictiv, de intensitate ușoară sau medie, nefiind însoțită de greață. Spre deosebire de migrenă, în care componenta genetică pare a avea un rol important, în cefaleea de tip tensional, un rol primordial îl au atât contractura musculară din zona capului și a gâtului, cât și factorii psiho-sociali.
- Cefaleea tip cluster („în ciorchine”) – E o durere intensă, cu debut brusc (frecvent trezește pacientul din somn). Este unilaterală, localizată cel mai frecvent în regiunea orbitală, fiind însoțită, de aceeași parte, de hiperlăcrimare, congestie nazală sau rinoree și congestia conjunctivelor.
Cefaleea secundară
Este sugestivă pentru pacienții care prezintă cefalee brusc instalată sau care prezintă o schimbare a caracterului durerii. Orice pacient cu cefalee și care prezintă un semn de alarmă trebuie evaluat de către medicul neurolog în regim de urgență. Pentru stabilirea unui diagnostic de certitudine este necesar un examen neurologic amănunțit și eventual investigații imagistice (necesare pentru excluderea unei cefalei secundare).
Tratamentul cefaleei trebuie să fie individualizat si presupune perseverență și răbdare atât din partea pacientului, cât și din partea medicului. Trebuie ținut cont de faptul că nu este indicat ca pacienții să își autoadministreze medicația fără consultarea în prealabil a unui specialist, întrucât simptomatologia se poate agrava și de asemenea, poate apărea cefaleea indusă medicamentos. Totodată este important ca pacientul să țină cont și de optimizarea stilului de viață (de ex. eliminarea factorilor stresori, respectarea programului de somn etc) care are un rol crucial în ameliorarea cefaleei.
CATANĂ MARIA-GABRIELA
Medic specialist neurolog
Clinica Proctoven
Tel.0735545530
