Din cauza războiului izbucnit în Ucraina va duce la majorarea dobânzii de politică monetară până la 4% (ING Bank) sau chiar 4,25% (Raiffeisen Bank).
Tot războiul este cel care reduce şi aşteptările de creştere economică la 2%, unii economişti vorbind chiar de posibilitatea apariţiei unei recesiuni tehnice. Pe termen scurt, ROBOR va continua să crească din cauza deficitului de lichiditate de pe piaţa interbancară. Deficitul este generat nu de ieşirea de capitaluri, ci de reorientarea investitorilor către plasamentele în valută, relatează Economica.
Impactul conflictului din Ucraina aduce în România mai multe incertitudini ceea ce face ca perspectivele economiştilor şefi din bănci să se modifice. Chiar dacă legăturile comerciale ale României cu Rusia şi Ucraina abia depăşesc 3%, „incertitudinea ar putea suspenda unele proiecte de investiții (în special cele private), în timp ce consumatorii ar putea deveni mai precauți. Acest lucru se va suprapune cu un context economic deja slab după contracția din trimestrul precedent, prin urmare riscul de recesiune nu poate fi ignorat. Ne reducem prognoza PIB-ului pentru 2022 la 2,3% de la 3,2%”, arată buletinul lunar de analiză al ING Bank.
Totodată, specialiştii băncii olandeze revizuiesc aşteptările pentru nivelul dobânzii la finalul anului la 4%. Ionuţ Dumitru, economistul şef al Raiffeisen Bank este de părere că inflaţia şi războiul vor urca dobânda cheie până la 4,25%. Adrian Codîrlaşu, vicepreşedinte CFA România, spune că se aşteaptă ca BNR să majoreze cu 0,5% dobânda cheie în şedinţa de politică monetară din 5 aprilie 2022. Aceasta ar înseamna un Robor la trei luni în intervalul 4,5-5,0% pe final de an, respectiv un IRCC in jur de 4,00% începând cu trimestrul al doilea din 2023.
„Banca Națională pare foarte hotărâtă să mențină cursul EUR/RON aproape de 4,95. Probabil că va fi nevoie de o schimbare tectonică printre celelalte monede din ECE (să zicem EUR/PLN peste 5,00 și EUR/HUF peste 400) pentru a vedea leul mai scăzut. O mână de ajutor o dă monedei naţionale contextul de lichiditate, care probabil se va transforma într-un deficit în martie, dacă nu deja în februarie. Lipsa lichidităţii va contribui la menţinerea unui curs de schimb stabil, dar am putea observa rate ale dobânzilor pe termen scurt destul de ridicate pentru o perioadă”, arată analiza ING Bank, coordonată de economistul şef al sucursalei din România, Valentin Tătaru.
Lichiditatea din piaţa interbancară s-a restrâns puternic începând din luna februarie, BNR reluându-şi poziţia de creditor net. Primul efect a fost creşterea ROBOR pe toate palierele. Izbucnirea războiului a accelerat această majorare, nivelul ROBOR la 3 şi 6 luni sărind de 4%. Lipsa de lichiditate de pe piaţa interbancară nu arată însă ieşiri de capitaluri, ci mai degrabă repoziţionări ale portofoliilor de investiţii, făcându-se stocuri de euro şi dolari, pentru care cererea este în creştere. Cererea pe aceste valute este în creştere. La sfârşitul lunii ianuarie lichiditatea pe piaţa monetară era de plus 1,9 miliarde lei în România.
