Scenarii despre încheierea războiului. Cum s-ar putea încheia acest conflict dintre Rusia și Ucraina ?
„În tensiunea unui război, poate fi greu de identificat o cale de încheiere a conflictelor. În acele momente există ştiri de pe câmpul de luptă, reacţii diplomatice, emoţia generată de plângerea victimelor şi de soarta refugiaţilor. Toate aceste aspecte pot fi copleşitoare. Aşadar, să facem un pas în spate pentru o clipă şi să analizăm modurile în care conflictul din Ucraina ar putea să se încheie. Care sunt scenariile posibile pe care politicienii şi strategii militari le examinează? Puţini oameni pot să prezică viitorul cu acurateţe, însă vă prezentăm mai jos câteva rezultate posibile. Cele mai multe dintre ele sunt sumbre”, afirmă jurnaliştii de la BBC în debutul acestui articol.
Război scurt
În acest scenariu, Rusia îşi intensifică operaţiunile militare. Vor exista mai multe tiruri de artilerie şi de rachete care vor lovi nediscriminatoriu întreaga Ucraină. Forţele aeriene ruse – care au jucat un rol minor până acum – vor lansa atacuri devastatoare. Atacuri cibernetice masive vor viza toată Ucraina, ţintind elemente-cheie din infrastructura naţională. Alimentarea cu energie şi reţelele de comunicaţii vor fi întrerupte. Zeci de mii de civili vor muri. În pofida rezistenţei sale curajoase, Kievul va cădea în câteva zile. Guvernul actual va fi înlocuit cu un regim-marionetă pro-rus. Preşedintele Zelenski va fi ori asasinat, ori va fugi din Kiev în vestul Ucrainei sau în străinătate, pentru a forma un guvern în exil. Preşedintele Putin declară victoria şi retrage unele dintre forţele armate ruse, lăsând în urmă un număr suficient de mare de militari pentru a menţine controlul. Mii de refugiaţi vor continua să fugă în Occident. Ucraina se alătură Belarusului în rândul statelor controlate de Moscova.
Acest rezultat nu este deloc imposibil, dar depinde de schimbarea mai multor factori: armata rusă să se descurce mai bine, să fie aduse mai multe forţe militare şi extraordinarul spirit de luptă ucrainean să se diminueze. Vladimir Putin ar putea obţine schimbarea regimului de la Kiev şi sfârşitul integrării Ucrainei în structurile occidentale. Însă orice guvern pro-rus de la Kiev ar fi ilegitim şi vulnerabil în faţa protestelor. Un astfel de rezultat rămâne instabil şi perspectiva unei reizbucniri a conflictului ar rămâne la un nivel ridicat.
Război lung
Poate că mult mai probabil este ca acest conflict să se transforme într-un război prelungit. Poate că forţele armate ruse se împotmolesc, sunt afectate de un moral scăzut, o logistică deficitară şi o conducere ineptă. Poate că forţele ruse vor avea nevoie de mai mult timp pentru a-şi asigura controlul în oraşe precum Kiev, ai căror apărători participă la lupte de stradă. Un îndelungat asediu ar putea să urmeze. Acest scenariu ar corespunde bătăliei lungi şi brutale pe care Rusia a purtat-o în anii 1990 pentru a captura şi distruge în mare parte oraşul Groznîi, capitala Ceceniei.
Însă chiar şi după ce forţele ruseşti vor avea o anumită prezenţă în oraşele ucrainene, probabil că ele vor întâmpina dificultăţi în a-şi menţine controlul. Poate că Rusia nu va putea să trimită trupe suficiente pentru a acoperi un teritoriu atât de vast, iar forţele defensive ucrainene ar putea să ducă la o insurgenţă eficientă, bine motivată şi sprijinită de populaţiile locale. Occidentul ar continua să trimită arme şi muniţie. Şi atunci, probabil după mulţi ani şi poate cu o nouă conducere la Moscova, forţele ruse se vor retrage în cele din urmă din Ucraina, înfrânte şi însângerate, la fel cum predecesorii lor au părăsit Afganistanul în 1989 după un deceniu de luptă cu insurgenţii islamişti.
Război european
Ar fi posibil ca acest război să depăşească graniţele Ucrainei? Preşedintele Putin ar putea să încerce să recâştige părţi din fostul imperiu ţarist prin trimiterea de trupe în foste republice sovietice, precum Moldova şi Georgia, care nu fac parte din NATO. Sau ar putea să se producă o eroare de calcul strategic şi o escaladare a conflictului. Putin ar putea să declare că transporturile de arme din Occident către armata ucraineană reprezintă un act de agresiune care necesită represalii. El ar putea să ameninţe cu trimiterea de trupe în ţările baltice – care sunt membre în NATO -, inclusiv în Lituania, pentru a forma astfel un coridor terestru spre enclava rusă Kaliningrad.
Această acţiune ar fi extrem de periculoasă şi riscă un război cu NATO. În virtutea Articolului 5 din statutul Alianţei Nord-Atlantice, un atac asupra uneia dintre ţările membre este considerat un atac asupra tuturor ţărilor membre. Însă Putin ar putea să-şi asume acest risc, dacă simte că o astfel de acţiune ar putea fi singura modalitate care să îi salveze leadershipul. Dacă, în schimb, se confruntă cu riscul unei înfrângeri în Ucraina, Putin ar putea fi tentat să escaladeze şi mai mult conflictul militar. Occidentul ştie acum că liderul de la Kremlin este dispus să încalce normele internaţionale în vigoare. Aceeaşi logică poate fi aplicată pentru utilizarea armelor nucleare. În această săptămână, Vladimir Putin a plasat forţele nucleare ruse în regim de alertă sporită. Cei mai mulţi dintre analişti se îndoiesc însă că acest fapt înseamnă că utilizarea armelor nucleare ruseşti ar fi probabilă sau iminentă. Cu toate acestea, ordinul dat de Putin reaminteşte că doctrina rusă permite o posibilă utilizare a armelor nucleare pe câmpul de luptă.
Soluţie diplomatică
Ar putea exista totuşi, în pofida acestor aspecte, o soluţie diplomatică?
„Armele vorbesc acum, dar calea dialogului trebuie să rămână mereu deschisă”, a declarat secretarul general al ONU, Antonio Guterres. Anumite dialoguri continuă. Preşedintele francez Emmanuel Macron a discutat la telefon cu preşedintele Putin. Diplomaţii spun că anumite canale de comunicare au fost deschise cu Moscova. Şi, în mod surprinzător, oficialii ruşi şi cei ucraineni s-au întâlnit pentru negocieri la graniţa cu Belarus. Negocierile nu au dus la obţinerea unor progrese importante. Totuşi, acceptând negocierile, Putin pare că a acceptat cel puţin posibilitatea unei încetări negociate a focurilor de armă.
Întrebarea cheie este dacă Occidentul poate să ofere ceea ce diplomaţii numesc un „off ramp”, un termen american care desemnează ieşirea de pe o autostradă majoră. Diplomaţii spun că liderul rus cunoaşte condiţiile pentru ca sancţiunile Occidentului să fie ridicate, aşadar un acord care să îi salveze reputaţia este cel puţin posibil în acest moment.
Luaţi în considerare acest scenariu: războiul merge prost pentru Rusia. Sancţiunile încep să neliniştească Moscova. Opoziţia creşte pe măsură ce tot mai multe cadavre ale soldaţilor ruşi sunt aduse acasă. Putin începe să se întrebe dacă nu cumva s-a întins mai mult decât îi era plapuma. Ajunge să creadă că o continuare a războiului ar fi o ameninţare mai mare pentru leadershipul lui decât umilinţa pe care ar îndura-o dacă i-ar pune capăt. China intervine, punând presiune pe Moscova pentru a se ajunge la un compromis şi ameninţând că nu va mai cumpăra petrol şi gaze ruseşti dacă nu se ajunge la un armistiţiu. Atunci, Putin caută o ieşire din război. Între timp, autorităţile ucrainene constată distrugerea continuă a ţării lor şi ajung la concluzia că un compromis politic ar fi mai benefic decât devastatoarele pierderi de vieţi omeneşti. Diplomaţii intră în negocieri şi se ajunge la un acord. Ucraina ar accepta suveranitatea Rusiei asupra Peninsulei Crimeea şi regiunii Donbas. În schimb, Putin acceptă independenţa Ucrainei şi dreptul ei de a-şi aprofunda legăturile cu Europa. Această soluţie pare însă puţin probabilă. Totuşi, nu este în afara sferei plauzibilului ca un astfel de scenariu să apară pe fundalul unui conflict sângeros.
Putin înlăturat de la putere
Şi ce-ar putea să se întâmple cu Vladimir Putin? Atunci când a lansat invazia, liderul de la Kremlin a declarat: „Suntem pregătiţi pentru orice rezultat”.
Dar dacă rezultatul ar însemna ca el să piardă puterea? Pare ceva de neconceput. Totuşi, lumea s-a schimbat în ultimele zile şi oamenii se gândesc acum la astfel de lucruri. Lawrence Freedman, profesor-emerit la facultatea de Studii despre război din cadrul Kings College din Londra, a făcut următoarea declaraţie în această săptămână: „Acum este la fel de probabil să se schimbe regimul la Moscova, cât şi la Kiev”.
De ce ar face profesorul britanic o astfel de declaraţie? Poate că Putin va continua calea războiului distrugător. Mii de soldaţi ruşi vor muri. Sancţiunile economice se vor face simţite. Putin va pierde sprijinul popular. Poate că va apărea ameninţarea unei revoluţii populare. Putin ar folosi forţele de securitate internă pentru a suprima opoziţia. Însă situaţia internă ar deveni dificilă şi un număr suficient de membri ai armatei, poliţiei şi elitei economice din Rusia s-ar întoarce împotriva lui. Occidentul ar preciza foarte clar că dacă Putin este înlăturat de la putere şi înlocuit cu un lider mai moderat, atunci Rusia va beneficia de o ridicare a unora dintre sancţiuni şi de o restaurare a relaţiilor diplomatice obişnuite. S-ar produce o lovitură de stat sângeroasă şi Putin ar fi înlăturat de la putere. Din nou, acest scenariu pare puţin probabil în acest moment. Dar el nu ar fi complet neplauzibil dacă oamenii care au beneficiat de legăturile lor cu Putin nu ar mai crede că liderul de la Kremlin poate să le apere în continuare interesele.
Concluzii
Aceste scenarii nu sunt reciproc exclusive – unele dintre elementele lor ar putea să se combine pentru a produce rezultate diferite. Însă indiferent de felul în care se va încheia conflictul din Ucraina, lumea întreagă se va schimba. Omenirea nu se va întoarce la status-quoul din trecut. Relaţiile Rusiei cu lumea exterioară vor fi diferite. Atitudinea europenilor faţă de securitate va fi transformată. Şi ordinea liberală, bazată pe normele internaţionale, ar putea să descopere cum ar fi trebuit să fie încă de la bun început.
sursa – agerpres