Bugetarii vor avea parte de și mai multe beneficii: Salarii mai mari, sporuri și acces la funcții înalte mai ușor.
Crizele cu care se confruntă guvernarea şi care sunt motive de dispută între formaţiunile Coaliţiei nu împiedică PSD, PNL şi UDMR să propună noi sporuri, să crească salarii sau să faciliteze angajarea la stat.
Coaliţia funcţionează cu precizie elveţiană când este vorba de găsirea de noi prevederi legislative care să îmbunătăţească viaţa angajaţilor la stat sau a celor care vor să prindă un loc de bugetar. Peste 30 de parlamentari din toate partidele Coaliţiei – PSD, PNL UDMR – au depus săptămâna trecută un proiect de lege prin care să fie majorate salariile angajaţilor din prefecturi, în special ale celor cu funcţii de conducere. Motivul este că angajaţii din aceste instituţii sunt puşi să întocmească documente cu celeritate şi lucrează pe speţe unde trebuie mare atenţie. Prin proiectul de lege are loc modificarea unor anexe din Legea salarizării unitare, prin care un director general, grad II, ar avea suma mărită cu încă 1.200 de lei, până la 9.283 de lei, în timp ce un director general, grad I, un plus de 1.100 de lei, ceea ce înseamnă ca ar ajunge la 8.375 de lei brut, pentru salariul de bază.
Leafa de bază a unui director general adjunct ar urma să fie mărită cu 1.132 de lei, cuantum aplicabil şi pentru un inspector-şef sau şef de compartiment. Circa 800 de lei în plus ar urma să aibă şi un contabil-şef. Pe de altă parte, un şef de birou ar putea să aibă salariul de bază crescut cu doar 300 de lei. Potrivit expunerii de motive, efortul bugetar lunar pentru aceste măriri ar fi de 4,3 milioane de lei, ceea ce anual ar însemna 51,6 milioane de lei.
Cale uşoară spre angajări
În Senat, în calitate de for decizional, a trecut un proiect de lege prin care la Autoritatea Electorală Permanentă vor putea fi angajate persoane prin numire directă sau prin detaşare din alte instituţii, nu doar prin concurs sau examen. „Posturile din cadrul aparatului de specialitate al Autorităţii Electorale Permanente se ocupă, după caz, prin concurs, examen sau modificarea raporturilor de serviciu, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor Legii 7/2006”, prevede amendamentul al cărui autor este social-democratul Radu Oprea. Prin urmare, conducerea AEP va putea angaja discreţionar. Un singur senator a luat cuvântul pentru a atrage atenţia asupra efectelor iniţiativei. „Asistăm la deprofesionalizarea unei întregi categorii de funcţionari publici”, a punctat senatorul Cosmin Poteraş (USR).
La Camera Deputaţilor a intrat în circuit parlamentar, după ce la Senat a fost adoptat tacit acum două săptămâni, un proiect de lege prin care personalul didactic de la Cluburile Sportive Şcolare sau Cluburile Universitare, dar şi învăţătorii, educatoarele, profesorii de la gimnaziu sau din învăţământul primar beneficiază de o majorare de 10% a salariului de bază. Susţinătorii demersului: mai mulţi aleşi ai PSD. Explicaţia pentru acest spor este faptul că un antrenor, profesor sau învăţător îşi dedică mult timp pentru pregătirea elevilor pe care îi au şi mereu ţinteşte ca aceştia să realizeze performanţe.
Sporul de 50%
Senatul a adoptat marţea trecută un proiect de lege prin care vor putea beneficia de spor de până la 50% din salariul de bază toţi angajaţii din instituţiile şi autorităţile publice care lucrează cu fonduri externe rambursabile. PSD, PNL, UDMR şi AUR au votat pentru, USR s-a abţinut. Aşadar, o lipsă de opoziţie faţă de proiect, ceea înseamnă că legea are cale liberă pentru a trece şi de Camera Deputaţilor. În unele instituţii, cum este Ministerul Justiţiei, de exemplu, un spor de 50% ar putea însemna până la 12.500 de lei la salariu.
Parlamentarii fac viaţa mai uşoară şi pentru cei angajaţi la cabinetele lor, dacă vor să ţintească o funcţia în administraţie. Prin proiectul de lege în care a fost instituit sporul de 50% pentru angajaţii din instituţiile şi autorităţile publice care lucrează cu fonduri externe rambursabile, Senatul a decis că vor putea fi transferaţi sau detaşaţi oricare dintre angajaţii din Parlament în diferite instituţii centrale. Mai precis, orice persoană care are o „funcţie publică parlamentară”, nu doar funcţionarii publici parlamentari. Diferenţa este că cei din urmă sunt angajaţi prin concurs, ceilalţi pot fi angajaţi şi prin interviu la cabinetele parlamentare.
Toate aceste măriri de salarii sau pregătirea terenului pentru angajări la stat vin în contextul în care Guvernul se confruntă cu o criză a facturilor la energie, preţuri la alimente care cresc de la zi la zi, precum şi o rată a inflaţiei despre care Florin Cîţu, preşedinte al Senatului şi fost ministru de Finanţe, a avertizat că ar putea să ajungă la 11%.