O eventuală decizie a Ucrainei de a renunţa la ambiţia de a deveni membră a Alianţei Nord-Atlantice ar reprezenta un răspuns adecvat la solicitările Rusiei şi ar facilita depăşirea crizei, a anunţat luni Administraţia Vladimir Putin.
„Se subîntelege că un angajament confirmat al Ucrainei, formalizat în vreun fel, de a nu adera la NATO ar fi un pas care ar contribui considerabil la formularea unui răspuns mai consistent la preocupările Rusiei”, a declarat luni Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei de la Moscova.
Un diplomat ucrainean a sugerat că Ucraina ar putea renunţa la aderarea la NATO. „Am putea face acest lucru, mai ales dacă suntem ameninţaţi în acest fel, şantajaţi şi forţaţi”, a declarat Vadym Prystaiko, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie, într-un interviu acordat BBC. Însă, ulterior, Ministerul de Externe de la Kiev a comunicat că „afirmaţiile ambasadorului au fost scoase din context”, subliniind că „perspectiva aderării la NATO rămâne prevăzută în Constituţie”. La rândul său, Preşedinţia Ucrainei a anunţat că aderarea ţării la Uniunea Europeană şi la NATO rămân „priorităţi necondiţionate”.
Rusia este acuzată că a mobilizat peste 130.000 de militari în apropierea frontierelor Ucrainei, iar Administraţia de la Kiev se teme de o invazie. Administraţia Vladimir Putin cere garanţii că Alianţa Nord-Atlantică nu va continua extinderea spre est şi argumentează că este necesară revenirea la arhitectura de securitate anterioară anului 1997, astfel că NATO trebuie să retragă trupele şi echipamentele militare inclusiv din România şi Bulgaria. Statele Unite şi Alianţa Nord-Atlantică au transmis răspunsuri scrise Rusiei privind garanţiile de securitate, dar Moscova insistă pentru retragerea trupelor din statele est-europene şi pentru oprirea extinderii NATO spre est. NATO susţine principiul conform căruia orice stat îşi poate stabili direcţia în materie de securitate şi a semnalat că vrea să admită noi membri, condiţionând acest lucru de îndeplinirea criteriilor de aderare.