Muzeul Naţional Brukenthal invită publicul în data de 21 februarie, orele 14.00, în Palatul Brukenthal din Piaţa Mare la vernisajul expoziţiei Călătorie în lumea stampelor Meiji, eveniment organizat cu prilejul Zilei Majestăţii Sale Împăratul Japoniei.
Începând din anul 2018, stampele japoneze au început să fie cunoscute şi în România graţie unui program expoziţional extraordinar, unic în sfera culturală românească, prin expunerea în expoziţii a sutelor de piese din colecţia privată George Şerban. Expuse în muzeele din Bucureşti, Sibiu, Iaşi, Braşov, Timişoara, Oradea şi Buşteni, peste 400.000 mii de vizitatori au putut vedea imaginile din lumea plutitoare care i-au fermecat pe marii artişti ai lumii, dacă ar fi să îi menţionăm aici doar pe Van Gogh sau Monet.
În mod gratuit, colecţionarul George Şerban a pus în piaţa expoziţională din România mai mult de 6oo de stampe din colecţia domniei sale, din perioada Edo, promovând arta japoneză. Aceste piese nu lipsesc din colecţiile marilor muzee ale lumii sau ale marilor colecţionari.
De această dată, noua expoziţie deschisă la Muzeul Naţional Brukenthal, în cadrul proiectului Axele culturale Brukenthal – colecţii private, organizată în colaborare cu Colecţia Ukiyo – E George Şerban şi Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu, aduce o premieră în sfera culturală naţională şi est-europeană: realizarea unei expoziţii cu stampe din perioada Meiji care acoperă, în integralitate, teme precum împărat, teatru, Bijin-ga (femei frumoase) şi peisaje. În comparaţie cu alte expoziţii realizate până în acest moment cu stampe din perioada Meiji (puţine la număr), axate doar pe o singură temă, de pildă Bijin-ga ori axate pe un artist, expoziţia de la Sibiu se constituie într-o incursiune completă în lumea stampelor japoneze din perioada Meiji.
Perioada Meiji, cunoscută şi sub numele de Restauraţia Meiji, a fost la sfârşitul secolului al XIX-lea epoca în care Japonia a revenit la conducerea unui împărat, cunoscut sub numele de împăratul Meiji. Pe scurt, Japonia sub împăratul Meiji a trecut de la statutul de societate feudală la cel de societate modernă, capitalistă. Modernizându-şi guvernul pentru a concura de la egal la egal cu marile puteri internaţionale, Japonia a adoptat o constituţie imperială care garanta libertăţi inimaginabile până atunci. Aceste libertăţi, împreună cu importul de idei şi tehnologii străine, au inversat secole de excludere şi au încurajat noi forme de artă pentru acea epocă.