analiză - zonele industriale din sibiu, transformate în cartiere de blocuri și magazine - ”primăria trebuie să gândească o strategie și pentru zonele verzi din oraș”

De ani buni Sibiul se dezvoltă într-un ritm alert. Se dezvoltă pe partea de imobiliare, un cartier nou apărând în toate colțurile orașului. Și încă unul lângă, iar un altul în imediata apropiere. Multe dintre acestea sunt construite pe terenuri libere, dar și mai multe pe locul fostelor mari fabrici și zone industriale. E bine că Sibiul se dezvoltă, dar între tonele de beton lipsesc cu desăvârșire zonele verzi. Acesta este marele absent din proiectele imobiliare și din strategia Primăriei.

Tudor St. Popa, președintele Asociației pentru Înfrumusețarea Orașului Sibiu (AIOS) atrage de ceva vreme atenția asupra lipsei zonelor verzi din mijlocul orașului și dintre blocuri. ”Avem Parcul Sub Arini care este mare, se amenajează cel nou din zona tilișca, dar acestea nu sunt suficiente. Primăria ar trebui să găsească o metodă să oblige dezvoltatorii la amenajarea de spații verzi în interiorul ansamblurilor rezidențiale. Ar trebui să se gândească nu doar la plantarea unor puieți, ci a unor arbori mai înalți, maturi. Iar aceste zone pot deveni zone verzi dacă parcările vor fi subterane”, este de părere Tudor St. Popa.

Acesta a făcut o analiză a cartierelor construite pe spațiile ocupate în trecut de mari fabrici sibiene (VEZI AICI ANALIZA ȘI EXPLICAȚIILE) și spune că dezvoltarea pe verticală este un trend al marilor orașe, iar noul PUG al Sibiului ar putea prevedea un regim de înălțime mai mare. ”Cei care lucrează acum al PUG-ul orașului ar putea propune un regim de înălțime mai mare cu 2 etaje pentru Sibiu. Este bun acest lucru, dar revin la problema parcărilor. Un regim de înălțime mai mare înseamnă implicit mai multă populație, mai multe mașini. Ori aici deja trebuie avută în vedere o altă strategie- aceea a parcărilor subterane. Noile construcții asta trebuie să prevadă, pentru că acum mașinile sunt parcate peste tot, în viitor va fi mai rău dacă nu se pune la punct un plan”, spune sibianul.

Tudor St. Popa a făcut o vizită prin toate cartierele construite, în proces de construcție ori în plan de a fi construite pe foste zone industriale.

● Zona gării CFR

analiză - zonele industriale din sibiu, transformate în cartiere de blocuri și magazine - ”primăria trebuie să gândească o strategie și pentru zonele verzi din oraș”

Fabrica Trei Stejari face parte din istoria orașului și ar fi trebuit să avem mai mult respect pentru ea. Pare că, în ultima perioadă, toate merg ca pe roate pentru investitorii de aici deoarece tocmai ce s-a inaugurat clădirea de birouri de 9 etaje, s-a aprobat construcția magazinului Lidl, iar acum s-a început și demolarea restaurantului pentru a face loc unor blocuri de locuințe și magazine.

Ce nu îmi place mie la toată afacerea asta este faptul că acea clădire de birouri ar fi trebuit să fie alipită unei parcări supraetajate, parcare ce, evident, nu a mai fost construită. Și nu înțeleg de ce Primăria acceptă construirea pe jumătate a proiectelor aprobate.

Totodată planurile prevăd și amenajarea unei parcări supraetajate, cu o capacitate cuprinsă între 400 și 500 de locuri de parcare. Acel parking ar urma să deservească și magazinul Lidl care urmează a fi amenajat tot în zonă. Nu vrem să se creeze ambuteiaje din cauza lipsei locurilor de parcare, după cum s-a întâmplat în alte zone.

analiză - zonele industriale din sibiu, transformate în cartiere de blocuri și magazine - ”primăria trebuie să gândească o strategie și pentru zonele verzi din oraș”
  • City Residence / Balanța Residence

Ceea ce nu demult era doar o zonă de care mai degrabă te fereai, cele două cartiere construite pe Calea Gușteriței au adus aici mai multe magazine (Penny, Mega Image, Pepco ș.a.), zona fiind revitalizată și cu ocazia redeschiderii hotelului de 4* și deschiderii în apropiere a mall-ului Promenada.

Dacă cei de la City Residence ar reamenaja micul loc de joacă pentru copii (demontat cu totul la începutul pandemiei), aș putea spune că zonei îi lipsește doar parcul unde să-ți plimbi câinele. Sau iubita.

analiză - zonele industriale din sibiu, transformate în cartiere de blocuri și magazine - ”primăria trebuie să gândească o strategie și pentru zonele verzi din oraș”

Pentru acest amplasament, proiectanții au urmat procesul de planificare participativă, probabil pentru prima dată în România, folosind metodologia UDM – Urban Design Management – ce a reunit, în mai multe etape, reprezentanți ai investitorului, ai autorităților locale și centrale, arhitecți, urbaniști dar și proprietari ai imobilelor din zona învecinată viitoarei investiții. Workshopurile au dus spre realizarea primului PUZ ce prevede și spații pentru construcția unei grădinițe și a unei școli.

analiză - zonele industriale din sibiu, transformate în cartiere de blocuri și magazine - ”primăria trebuie să gândească o strategie și pentru zonele verzi din oraș”

Până acum, pe acest teren s-au făcut săpături arheologice datorate descoperirii în vecinătate a unui cimitir de sec XVI-XVII. În locul fostului cimitir despre care vorbesc este acum magazinul Lidl de pe str. Rusciorului. Magazin ce are accesul din str. Râului, nou construită odată cu magazinul. Doar că… în loc de două trotuare proiectate și promise prin planurile aprobate, strada nou construită are acum un singur trotuar de 1,5 (a dispărut trotuarul de 3 m. lățime prevăzut spre râul Cibin), iar din cele două piste de biciclete de 1,5 metri pentru fiecare sens, nu au mai fost amenajate niciuna.

● Zona gării Turnișor

analiză - zonele industriale din sibiu, transformate în cartiere de blocuri și magazine - ”primăria trebuie să gândească o strategie și pentru zonele verzi din oraș”

Un cartier gigant cu locuințe, birouri și hipermarketuri, într-o zonă de tranzit care creează ambuteiaje de zeci de minute în fiecare zi pentru cei ce vin dinspre zona de Vest. Este probabil primul proiect din Sibiu cu așa multe derogări de la regulament. Doar ca să înțelegeți: PUG-ul cerea clădiri de maxim 4 nivele+1 etaj retras iar proiectul aprobat prevede trei zgârie-nori de 15 etaje + alte clădiri de locuințe, birouri și magazine ce însumează 170 de apartamente plus 5.000 de angajați în clădirile de birouri.

Nu sunt eu adeptul conspirațiilor dar parcă prea ușor a trecut un astfel de proiect megaloman chiar prin departamentul de la Primaria Sibiu unde șef era la momentul respectiv fix soțul proiectantei.

analiză - zonele industriale din sibiu, transformate în cartiere de blocuri și magazine - ”primăria trebuie să gândească o strategie și pentru zonele verzi din oraș”
  • Metalcar vs. Kogălniceanu

Un cartier ce pare chiar ok, cu spații verzi nebetonate între blocuri, este urâțit de proprietarii ce-și închid balcoanele care-cum. Majoritatea au găsit soluția de a închide balconul cu sticlă, cu un sistem ce se glisează astfel încât să îl poți deschide sau închide cu totul, în funcție de nevoia de moment. Dar alții au construit termopane ca să poată muta bucătăria pe balcon și să câștige ceva spațiu în living, astfel că, înainte de a fi 100% terminat, cartierul deja arată ciudat.

  • Polsib vs. Keep Calling

Micul cartier apărut în zona Kaufland Ștrand, pe fostul amplasament al poligrafiei Polsib, este probabil cel mai atent construit cartier din Sibiu. Aici, investitorii au prevăzut faptul că oamenii vor vrea să își închidă balcoanele și au realizat, încă din etapa de construcție, sistemul de închidere cu sticlă, astfel încât să nu apară termopane diferite la fiecare etaj.

● Malurile Cibinului și parcul SubArini

Două blocuri de locuințe cu puțin peste 100 de apartamente, un hotel, un complex comercial, spații medicale și o clădire pentru birouri și comerț sunt, în rezumat, propunerile făcute pentru a înlocui actualele clădiri industriale și de birouri de pe platforma Scandia de pe strada Morilor, din zona centrului istoric al Sibiului.

  • Independența

Cea mai problematică fostă zonă industrială este Independența, din capătul străzii Ocnei. Subiect de lucrări de licență pentru mai toate generațiile ultimilor ani de studenți arhitecți și urbaniști, terenul pe care se află fostele fabrici nu pare să fie prea curând construibil. În primul rând, Primăria Sibiu se află în proces cu proprietarii terenului pentru redeschiderea străzii Ocnei, mai exact a prelungirii până la podul de piatră de peste râul Cibin.

analiză - zonele industriale din sibiu, transformate în cartiere de blocuri și magazine - ”primăria trebuie să gândească o strategie și pentru zonele verzi din oraș”

Apoi, orice investiție pe platforma fostei fabrici este oprită deoarece, în anul 2014, opt din cele 18 clădiri aflate pe acest teren au fost clasate drept monumente istorice de importanță locală și regională, ceea ce înseamnă că acestea nu pot fi demolate, iar orice noi construcții propuse în jurul lor se supun unor restricții. Suprafața construită totală a clădirilor devenite monument este de peste 21.500 de mp, adică mai bine de 57% din suprafața totală construită pe toată platforma fostei uzine Independența. Proprietarii terenului au contestat decizia.

Problema cea mare a acestui teren, din cauza căreia sunt blocate investițiile din zonă, este vizibilitatea foarte mare din Centrul Istoric, fiind chiar punct de perspectivă de pe Podul Minciunilor.

  • Parcul SubArini

Viitoarele cartiere din zona Parcului SubArini îmi dau cele mai mari emoții. Două hoteluri, câteva blocuri și case vor apărea pe terenul fostei fabrici Arsenal, de lângă spitalul Militar, dar și în spatele reședinței de vară a mitropoliților, apărută și ea în urmă cu câțiva ani printr-o mișcare nu tocmai legală morală.

Și, Doamne, hotelul al cărui fundație a început zilele trecute să fie betonată, arată într-un fel… departe de ce consider eu că s-ar integra în zona respectivă.

analiză - zonele industriale din sibiu, transformate în cartiere de blocuri și magazine - ”primăria trebuie să gândească o strategie și pentru zonele verzi din oraș”

Singurul teren aflat în proprietatea Primăriei este temă de controverse deoarece nici aici Primăria nu vrea să realizeze ea Planul Urbanistic Zonal, lăsând în grija viitorilor proprietari să decidă ce vor să construiască aici. Ceea ce, dacă e să mă întrebi pe mine, nu este în beneficiul cetățenilor.

Trecând peste orice calcul matematic ce aduce un profit în bani orașului, Primăria ar trebui să se gândească mai degrabă la creșterea gradului de confort ale cetățenilor. Astfel că, în acest caz, Ordinul Arhitecților din România, filiala Sibiu-Vâlcea, are dreptate: Sibiului ”ratează” interesele orașului.

 

 

Ultima oră

Comentariul meu