”Fuga Lolelor” este un eveniment care se organizează în mod tradițional la Agnita. Anul trecut, din cauza pandemiei evenimentul a fost interzis. Anul acesta se va organiza din nou, dar nu așa cum se știa, ci după reguli stricte care previn răspândirea coronavirusului.
Lolele vor ieși în stradă la Agnita, în 30 ianuarie. Traseul este bine stabilit:
– la ora 0930 întâlnirea în zona IMIX
– la ora 1000 plecarea paradei pe str. Avram Iancu
– la ora 1015 prezentare personaje tradiționale în zona Farmaciei, Hotel Dacia
– la ora 1030 prezentare personaje tradiționale în faţa Primăriei Agnita
– la ora 1045 plecare spre INCSTAR, str.M.Viteazu, intersecția Chirpar
– la ora 1100 prezentare personaje și desfacerea paradei, intersecția INCSTAR
Organizatorii au luat și alte măsuri pentru a se evita înghesuiala:
– traficul rutier va fi blocat pe artera principală și va fi redirecționat pe arterele secundare în intervalul orar 9:30 – 11:15;
– accesul în interiorul perimetrului se va efectua în mod controlat;
– cele trei zone de prezentare a elementelor de paradă vor fi marcate în așa fel încât să se delimiteze publicul spectator, cu verificarea certificatelor și testelor prevăzute de lege celor care au acces în perimetru;
– vor fi solicitate membrilor participanți încadrarea în normele legale în ceea ce privește purtarea măștilor sanitare, certificatul de vaccinare, precum și testele acceptate de legislația în vigoare;
– se va renunța la discursurile din fața primăriei pentru evitarea aglomerării populației;
– Lolele nu vor staționa în zona blocurilor;
– se va renunța la balul tradițional al Lolelor;
– la eveniment nu se vor comercializa băuturi alcoolice și produse alimentare;
– nu se va intra in interiorul locuințelor, se va rămâne în curți sau în afara imobilelor;
Legătura lolelor cu meşteşugarii
Obiceiul lolelor se practică în perioada de carnaval ce precede Postul Paştelui şi este strâns legat de activitatea breslelor de odinioară. Înainte, tinerii ucenici, aşa-numitele calfe se costumau în piei de animale, însemnate cu semnele breslei, şi sugerau, prin dansuri iniţiatice, meşteşugul practicat. La începutul fiecărui an, breslele îşi alegeau conducătorul, iar evenimentul era marcat prin predarea lăzii de breaslă (Laden forttragen) de la vechiul staroste către noul staroste. Dacă în prezent lada e doar un simbol, o amintire, în trecut aceasta conţinea hârtii cu membrii, actele noului staroste şi ale calfelor, liste cu ucenici, statutul breslelor, câştiguri, dări, steag etc. Ritualul predării lăzii de zestre îmbrăca forma unei procesiuni: agniţeni de origine germană, membrii ai breslelor, îmbrăcau diferite costume şi făceau larmă cu ajutorul unor bice şi talăngi. Aceste personaje mascate erau cunoscute sub numele de lole şi erau menite să protejeze ritualul de înmânare a lăzii şi alaiul de spiritele rele prin zgomot.
Lolele – oameni zgomotoşi, în negru, cu măşti, care alungă spiritele rele
Se spune că în urmă cu 200 -300 de ani lolele erau deghizate în costume multicolore, dar în prezent costumul de lolă este compus din pantaloni şi cămaşă de pânză albă, decorate cu zdrenţe negre, mănuşi albe şi o mască. Masca pictată e confecţionată dintr-o sârmă deasă, încadrată blăniţă de iepure, de jder sau de nurcă; de aceasta sunt cusute, la spate, cârpe negre şi o coadă lungă, împletită din cânepă, cu o fundă colorată. Însemnătatea măştii pare a fi dublă: înspăimântătoare (pentru a evoca legenda Ursulei, cea care a salvat Agnita de asediatorii turci, iar coada lungă aminteşte faptul că eroina cetății a fost o femeie) şi protectoare – pentru că ascunde identitatea celui care o poartă. Uneori bărbații mascați se biciuiau, iar pentru a se evita situațiile de reglare de conturi, după Război s-a luat hotărârea ca lolele să fie numerotate. Dacă o lolă îşi vedea un cunoscut între privitori îl prindea cu biciul, îl învârtea de 3 ori şi-i dădea o gogoaşă din furcuţă. Costumele la unison sunt completate cu accesorii precum: bici împletit din piele, început cu 8 rânduri (Korbatsch), cleştele din lemn crestat– croapănă (Quetsche) pentru gogoşi şi talangă, zuruitoare (Ratsche).
Oricine se poate îmbrăca în lolă
Lolele sunt în număr de 10–30 de persoane, organizate pe grupe de rudenie sau vecinătăţi, al căror conducător este tatăl de vecinătate. În grup participă, alături de bărbaţi, fete, femei şi chiar copiii între 4 şi 5 ani. Lolele sunt împărţite în 9 găşti: fiecare gaşcă se reuneşte dimineața în jurul orei 10.00 la o gazdă, iar apoi se îndreaptă spre locul comun de întâlnire (str. Avram Iancu), unde fac o poza de grup și pleacă în paradă.