Liderul suprem din Coreea de Nord, Kim Jong-un a împlinit 38 de ani. Kim are 10 ani de când se află la putere, fiind o perioadă în care a stârnit tot felul de controverse și a atras atenția cu tot felul de deccizii. S-a spus despre el că este foarte bolnav, dar se pare că Kim se simte mai bine. Cu toate acestea Coreea de Nord traversează o perioadă foarte dificilă, scrie Digi24.ro.
Însă Kim a promis că obiectivul să principal în 2022 este să scape Coreea de Nord de foame.
Kim Jong-un a primit educație în Elveția
Deși a fost cel de-al treilea copil, Kim Jong-il l-a mumit pe el succesor. Înainte să devină lider suprem, Kim Jong-un ar fi primit educație la școli de prestigiu din Europa. Conform unor surse, sub un nume fictiv, ar fi urmat o școală privată cu limba de predare engleză din Elveția, lângă Berna, între 1993 și 1998. Foștii colegi au spus despre el că era timid, dar foarte conștiincios. Avea note bune, se înțelea bine cu colegii și era mare iubitor de baschet.
Ulterior ar fi urmat timp de 2 ani, până în 2000, cursurile unei școli publice tot din Elveția.
A revenit apoi în țară și a obținut două diplome universitate, în 2002 și 2007.
La 29 decembrie 2011, după încheierea perioadei de doliu național decretate în urma morții tatălui său, a fost proclamat oficial „conducătorul suprem al partidului, statului și armatei”.
În cei 10 ani, noul lider a reuşit să-şi consolideze poziţia şi să-şi dezvolte cu succes programul nuclear, în timp reformele economice şi drepturile omului se află într-o situaţie catastrofală, potrivit experţilor.
Kim Jong-un ar fi mai apropiat de popor decât predecesorii săi
„Coreea de Nord începe să folosească termenul de kimjongunism”, a declarat pentru agenţia de presă spaniolă Lim Jae Cheon, profesor al departamentului de studii nord-coreene de la Universitatea din Coreea de Sud, o referire la termeni precum „kimirsenism” şi „kimjongilism” pe care regimul i-a folosit pentru a se referi la „cimentul ideologic” pe care l-au turnat predecesorii săi, tatăl Kim Jong-il şi bunicul Kim Ir-sen.
Rachel Minyoung Lee, cercetătoare nerezidentă a Centrului Stimson din SUA, a explicat recent într-un seminar online că Kim Jong-un a reuşit să lase impresia că este mai apropiat de popor prin comparaţie cu tatăl şi bunicul său.
„Deja nu mai vedem toată această mistificare în presa nord-coreeană”, a declarat ea, referindu-se la importanţa propagandei în timpul regimului lui Kim Ir-sen, când se spunea că el a învins practic singur trupele coloniale nipone, sau din timpul lui Kim Jong-il, a cărui naştere – transmiteau oficioasele puterii – ar fi fost anunţată printr-un curcubeu dublu şi prin apariţia unei noi stele pe cer.
Lee a amintit că în toamna anului 2020, în timpul manifestărilor organizate cu prilejul împlinirii a 75 de ani de la fondarea partidului unic, Kim Jong-un a plâns, a mulţumit poporului pentru eforturile sale şi şi-a cerut scuze că nu-i poate îmbunătăţi situaţia. Iar în 2014, a obligat funcţionari ai regimului să-şi ceară scuze după prăbuşirea unei clădiri, lucru nemaiauzit pentru regim.
Activarea strategiei „byungjin”, dezvoltare nucleară dublată de dezvoltare economică
Actualul lider a lăsat în urmă politica „songun” a tatălui său, care punea accentul pe întărirea armatei, şi a activat în 2013 strategia „byungjin”, care mizează pe dezvoltare nucleară, în paralel cu dezvoltarea economică.
Totodată, Kim a început o timidă reformă agrară, a încurajat parteneriatul public-privat şi a pledat pentru descentralizarea companiilor, fabricilor sau întreprinderilor agricole, stimulând dezvoltarea pieţelor interne.
„Însă s-a confruntat cu o problemă. Ţara s-a autodeclarat putere nucleară şi atunci a trebuit să facă faţă sancţiunilor”, a apreciat Yang Un Chul, director al Departamentului de Studii Strategice pentru Unificare din Coreea de Sud, referindu-se la cele trei pachete de sancţiuni ale ONU adoptate în 2017, cele mai severe de până acum.
De atunci, economia acestei ţări sărăcite a avut de suferit, iar în ultima vreme problemele economice au fost dublate de probleme de mediu, cu taifunuri tot mai frecvente care distrug recolte şi cu închiderea totală a frontierelor din cauza pandemiei de coronavirus.
Pandemia, pretext pentru a zdrobi orice formă de disidenţă
Sandra Fahy, profesoară la Universitatea Carleton din Canada, consideră că, din punct de vedere economic, ţara, care a refuzat să primească vaccinuri, se află într-o situaţie „nesustenabilă” din cauza pandemiei.
Totodată, Fahy subliniază că există „multe indicii că Kim profită de pandemie pentru a zdrobi orice formă de disidenţă” şi menţionează ca argumente în sprijinul afirmaţiei sale înăsprirea controalelor la frontiere, ordinul de a deschide focul împotriva oricărei persoane care se apropie de graniţă şi aprobarea în decembrie 2020 a unei legi de combatere a influenţelor şi ideologiei străine.
„Mulţi au crezut că, deoarece şi-a făcut studiile în străinătate, Kim era mai liberal. Însă situaţia drepturilor omului nu s-a îmbunătăţit”, avertizează Fahy.
Pe de altă parte, toţi experţii sunt de acord că actualul lider şi-a îndeplinit obiectivul de a dezvolta armament capabil să transforme Coreea de Nord într-un stat nuclear.
Lee Do-hoon, diplomat care a fost reprezentantul sud-coreean la negocierile pe teme nucleare cu Phenianul, a declarat săptămâna aceasta la o întâlnire a Clubului Corespondenţilor de Presă de la Seul că, în timp ce tatăl şi bunicul actualului lider „au avut o poziţie ambiguă” în acest domeniu, „Kim a pariat pe o dezvoltare nucleară activă după sosirea la putere”. El a amintit că din cele 10 rezoluţii de sancţionare aprobate de ONU împotriva Coreei de Nord, opt au fost adoptate în regimul Kim Jong Un.
În privinţa viitorului şi pe fondul blocării negocierilor de denuclearizare, Lee este de părere că sancţiunile par a fi în prezent principalul punct slab al regimului, dar că, chiar şi aşa, Kim şi-a exprimat în mai multe rânduri intenţiile de a continua să se înarmeze şi „pare să se pregătească pentru o bătălie pe termen lung” în privinţa negocierilor cu SUA.
