Se reaprind adversitățile și punctele diferite de viziune privind dezvoltarea României între PNL și PSD. Prin Programul de Guvernare s-a stabilit ca la Capitolul INVESTIȚII în anul 2022 să fie alocați 7% din Produsul Intern Brut (PIB). Numai că la prezentarea publică a Bugetului pentru 2022 cifra era sub cea convenită. Cheltuielile destinate investiţiilor însumează aproximativ 88,4 miliarde de lei, reprezentând aproximativ 6,71% în PIB pentru 2022, urmând ca până în anul 2025 acestea urmează să ajungă la 8,11% din PIB, susține Ministerul Finanțelor în prezentarea Bugetului de stat pentru 2022.
Președintele PNL, FLorin Cîțu, a reacționat imediat. El a postat pe Instagram Story o scurtă reacție prin care susține că s-a întâmplat de fapt ceea ce a tot avertizat – banii de investiții vor fi sacrificați pentru alte capitole bugetare cu precădere sociale dragi PSD:
Cheltuielile destinate investiţiilor însumează aproximativ 88,4 miliarde de lei, reprezentând aproximativ 6,71% în PIB, iar în anul 2025 acestea urmează să ajungă la 8,11% din PIB.
„Efectuarea unui volum mare de cheltuieli investiţionale din partea sectorului public, cu vârfuri de peste 7-8% din PIB în perioada 2023-2025 este susţinută de fondurile europene şi cele ce provin din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă care finanţează reformele din PNRR. În acest context, proiectele finanţate din PNRR cresc ca pondere în structura surselor de finanţare de la 0,80% la 2,98% în PIB în anul 2025”, se precizează în documentul citat.
Pentru consumul privat, creşterea este una moderată, fiind estimată la 4,5%, în timp ce consumul guvernamental se va majora cu 2,7%. Exportul de bunuri şi servicii va creşte, în termeni reali cu 5,4%, iar importul de bunuri şi servicii cu 7,2%, exportul net contribuind negativ la creşterea economică cu 1,1 puncte procentuale.
Pe latura ofertei se estimează că toate sectoarele economice vor susţine avansul economiei, un rol important având construcţiile, cu o majorare a valorii adăugate brute (VAB) de 9%, dar şi industria (4,4%) şi serviciile (4,3%).
„Pe latura ofertei, pentru industrie s-a estimat o creştere a VAB cu 4,4%, în scădere cu 0,3 puncte procentuale faţă de estimarea precedentă, în condiţiile în care se preconizează că vor continua dificultăţile în procesul de aprovizionare. Pentru agricultură majorarea VAB a fost prevăzută la 3,1%, ajustarea în jos fiind consecinţă efectului de bază, anul 2021 fiind unul foarte bun pentru agricultura românească”, se precizează în documentul citat.
Deficitul contului curent al balanţei de plăţi externe va reprezenta, în anul 2022, 6,1% din PIB, respectiv 16,3 miliarde de euro în anul 2022, cu un deficit al balanţei de bunuri de 9,5% din PIB.
Presiunile pe piaţa muncii se vor atenua, pentru anul 2022 fiind estimată o creştere a numărului de salariaţi cu circa 100.000 de persoane, până la 5,205 milioane persoane, şi o rată a şomajului înregistrat de 2,9%.
Inflaţia în 2022 va continua traiectoria ascendentă, în urma tendinţelor de creştere a preţurilor produselor energetice şi a multor materii prime de la nivel global. Rata medie anuală a inflaţiei indică o creştere de 6,5%, în timp ce la sfârşitul anului, se aşteaptă ca preţurile de consum să atingă un nivel de 4,7%.
Planificarea bugetară pe anul 2022 şi estimările pe perioada 2022-2025 stabilesc deficitul bugetar ESA în anul 2022 la 6,24% din PIB, urmând ca acesta să scadă în anul 2025, la 2,02% din PIB, respectiv o reducere de 4,22 puncte procentuale faţă de anul 2022, încadrându-se la sfârşitul orizontului de prognoză (anul 2025) în prevederile regulamentelor europene, respectiv 2,02% din PIB în anul 2025.
În termeni structurali, se estimează că deviaţia înregistrată în anul 2016 de la OTM stabilit pentru România (respectiv 1% din PIB) se va menţine pe tot orizontul de referinţă, dar începe să se ajusteze începând cu anul 2021, continuă şi în 2022 pentru ca în anul 2025 să înregistreze 2,05 din PIB.
Pe termen mediu (2022-2024), în condiţii de consolidare fiscală, datoria guvernamentală brută, conform metodologiei UE, se va menţine la un nivel sustenabil ce nu va depăşi 50,3% din PIB, sub nivelul de 60% din PIB, în timp ce datoria guvernamentală netă (reprezentând datoria guvernamentală brută minus activele financiare lichide) nu va depăşi 44,6% din PIB.
Documentul vorbeşte şi despre principalele riscuri la adresa evoluţiei macroeconomice a României, printre acestea numărându-se persistenţa pandemiei, prin apariţia de noi variante la care vaccinul să aibă un răspuns limitat, şi continuarea înregistrării unei rate scăzute a vaccinării.
„Inflaţia poate rămâne la nivele ridicate dacă dezechilibrul cerere-ofertă continuă pe un termen mai lung, punând astfel presiune pe preţuri şi pe aşteptările inflaţioniste. Perturbările pe lanţurile de distribuţie şi criza semiconductorilor continuă să reprezinte riscuri ce pun presiune pe producătorii auto şi se aşteaptă să se manifeste şi în prima parte a anului următor, afectând exporturile de bunuri, în special în cazul industriei auto”, se mai arată în Raport.
Un alt risc este accentuarea deficitului de forţă de muncă, în special cea calificată, în sectoare precum construcţiile.
Bugetul pentru anul viitor prevede o valoare a produsului intern brut de 1.317 miliarde de lei. Veniturile totale ale bugetului general consolidat sunt estimate la 439,986 miliarde lei (33,4% din PIB) iar cheltuielile la 516,969 miliarde lei (39,24% din PIB). Bugetul este construit pe o creştere economică de 4,6% şi o inflaţie medie anuală de 6,5%. Numărul şomerilor este estimat la 258.000 persoane iar câştigul salarial mediu net lunar 3775 lei.
