unde se află porțiunea de cale ferată din românia pe care se circulă cu 160 de kilometri pe oră
Sursă Foto: CFR Infrastructură

În România, pe un tronson de cale ferată se poate circula cu 160 de kilometri pe oră. Sistemul European de Management al Traficului Feroviar (ERTMS) este funcţional de câteva zile pe segmentul feroviar Sighişoara – Daneş – Dumbrăveni – Mediaş, pe circa 40 km, pe ambele fire de circulaţie, scrie Ziare.com.

 

Calea ferată a fost modernizată pentru viteza maximă de circulaţie a trenurilor de călători de 160 km/h, inclusiv pe toate liniile din staţiile Daneş, Dumbrăveni şi Mediaş, fiind de asemenea puse în funcţie şi cele 8 treceri la nivel cu calea ferată (TN), modernizate şi dotate cu bariere automate, cu 4 cumpene.

Testările pentru punerea în funcţie a noului sistem de centralizare electronică (ERTMS) sunt în derulare, iar până la finalul anului 2021, acesta va fi funcţional pe alţi 40 de km, de la Mediaş la Blaj, pe ambele fire de circulaţie modernizate, inclusiv pe liniile din staţiile Copşa Mică, Valea Lungă şi Blaj, precum şi la cele 13 treceri la nivel cu calea ferată (TN), modernizate şi dotate cu bariere automate, cu 4 cumpene, potrivit CFR Infrastructură.

Pe tronsonul Sighişoara – Simeria (166 km) modernizat şi recepţionat pentru viteza maximă de circulaţie a trenurilor de călători de 160 km/h, respectiv 140 km/h pentru trenurile de marfă, lucrările de semnalizare sunt finalizate în proporţie de 97% de la Sighişoara la Coşlariu, respectiv 86% de la Coşlariu la Simeria, astfel, până la finalul anului, sistemul de centralizare electronică va fi funcţional pe 80 km, de la Sighişoara la Blaj, inclusiv pe toate liniile din cele 6 staţii (Daneş, Dumbrăveni, Mediaş, Copşa Mică, Valea Lungă şi Blaj), urmând ca în primul semestru al anului 2022, sistemul ERTMS să fie operaţional pe întrega distanţă de 166 km, de la Sighişoara la Simeria.

Cele mai importante construcţii noi realizate între Simeria şi Sighişoara: Podul în formă de Arc (134,6 m) peste râul Târnava Mare; Tunelul Sighişoara (401 m); Tunelul Daneş (969 m), cel mai lung tunel de cale ferată construit în România după 1989; Pasajul superior rutier peste DN 13; Pasaj superior rutier Daneş; Tunelul Turdaş (780 m), primul tunel din România construit prin metoda tranşee complet deschisă.

Foto: CFR Infrastructură

Metoda de construire a tunelului Turdaş a implicat realizarea în trepte a excavaţiei, a platformelor pentru execuţia pereţilor, grinzilor, pereţilor mulaţi, picioarelor, boltei şi turnarea betonului de umplutură, iar la final refacerea terenului. Pereţii mulaţi ai tunelului au rolul de a împiedica pătrunderea apelor în interior, tunelul fiind dotat cu un sistem modern de colectare şi evacuare a apei pluviale, mai susțin cei de la CFR Infrastructură.

Avantajele sistemului ERTMS nivel 2 faţă de sistemele convenţionale:

– Sistemul asigură creşterea vitezei de circulaţie şi a gradului de siguranţă, prin utilizarea unui sistem de control continuu al vitezei;

– Creşte capacitatea liniilor feroviare cu cca. 40%, prin reducerea timpilor de urmărire a trenurilor, prin circulatia acestora pe blocul de linie automat integrat;

– Reducerea costurilor de operare şi de întreţinere;

– Se reduce semnificativ volumul de echipamente (semnale, circuite de cale, indicatoare etc.);

– Asigură interoperabilitatea reţelelor feroviare europene, trenurile circulând dintr-o ţară în alta fără ca mecanicii fie nevoiţi să cunoască sistemele de semnalizare naţionale.

Date tehnice modernizare cale ferată Sighişoara – Coşlariu – Simeria:

* 166,7 km – modernizaţi şi recepţionaţi (infrastructură, suprastructură şi lucrări civile) pentru viteza maximă de circulaţie de 160 km/h pentru trenurile de călători şi 140 km/h pentru trenurile de marfă

* 40 km – cu sistem de centralizare electronică – ERTMS – funcţional pe ambele fire modernizate, iar până la finalul anului 2021, sistemul va fi funcţional pe o distanţă de 80 km, de la Sighişoara la Blaj

* lucrări de semnalizare ERTMS Sighişoara – Coşlariu (91,5 km) – stadiul de execuţie 97%

* lucrări de semnalizare ERTMS Simeria – Coşlariu (75,2 km) şi OCC Simeria – stadiul de execuţie 86%

Detalii tehnice pentru podul în formă de arc și cele două tuneluri de pe traseul Coșlariu și Sighișoara

1. Pod în formă de arc, km 299+720 – pod de cale ferata dublă peste râul Târnava Mare

deschidere – 125 m; lungime – 134,6 m; construcție nouă înaintea tunelului Sighişoara, între gara Sighişoara şi tunelul Sighişoara

2. Tunelul Sighişoara – amplasat între staţiile CF Sighişoara şi Daneş, subtraversează DN 13 la adâncimi cuprinse între 5-14 m. Tunelul are trei părţi distincte, particularizate prin metoda de execuţie: tunel artificial (intrare Sighişoara), cu lungimea de 20 m (km 299+910 – 299+930); tunel natural, cu lungimea de 325 m (km 299+930 – 300+255); tunel artificial (intrare Daneş), cu lungimea de 56 m (km 300+255 – 300+311).

3. Tunelul Daneş – amplasat între km 301+543 si km 302+512. Tunelul este construit printr-o tehnologie modernă implemetantă în trei parţi distincte, particularizate prin metodele de execuţie: tunel artificial (intrare Sighişoara), cu lungimea de 20 m, între km 301+543 – 301+563; tunel natural, cu lungimea de 862 m, între km 301+563 – 302+425; tunel artificial (intrare Daneş), cu lungimea de 87 m, între km 302+425 – 302+512.

Ultima oră

Participă la discuție

8 Commentarii

  1. Mai există deontologia jurnalistului când zilnic suntem bombardați de știri care mai de care mai înflorite și mai prost documentate?
    În România se circulă de mulți ani cu 160km/h și a fost menționat deja de cititorul anterior unde se întâmplă asta.
    Articolul ăsta înseamnă dezinformare sau cel puțin are un titlu de tip clickbait.
    Vă oferim un pont: Coridorul IV Pan-European. Mai vedeți ce înseamnă asta pentru calea ferată.

        1. Dacă nu punem la socoteală că pe-acolo s-a mers și cu 200km/h (EA1 302), deși viteza reală se pare că a fost în jur de 225km/h. 🙂

  2. Gresit. Pe acest tronson se circula cu 140. Singurul din Romania unde se circula cu 160 e Bucuresti Baneasa – Fetesti

    1. Mai intereseazate si vezi ca se circula cu 140 inainte de revolutie pe acel sector.
      Neintretinerea a dus la reducerea vitezei continuu,ajungand sa se circule cu viteza redusa.
      Reabilitarea va asigura 160 km/h ,dar nu avem marerial rulant care sa circule cu aceasta viteza.

      1. Înainte și după revoluție se circula cu maxim 120km/h pe acolo, tata a lucrat pe secția aia. Acum se merge cu 140. Deși linia nouă este construită pentru viteză maximă de 160km/h, în realitate nu știu dacă se va atinge această viteză, pentru că e un relief mai dificil. Personal am circulat anul ăsta cu 140km/h, undeva între Coșlariu și Copșa-Mică.
        Da, e și problema materialului rulant. Nu știu câte EA1 mai sunt în momentul ăsta (că LEMA nu prea avem), iar la vagoane nu știu exact, dar din câte cunosc, nu toate sunt capabile de 160.
        Oricum, o linie nu o construiești pentru azi, mâine ci o gândești pe viitor. De-asta, poate era fain dacă o făceam de viteză și mai mare. Dar asta e altă poveste.