Potrivit unui studiu, ploaia va înlocui ninsoarea în Arctica, pe măsură ce criza climatică va încălzi calota glaciară nordică a planetei. Modelele climatice arată că schimbarea se va produce cu zeci de ani mai repede decât se credea, cu implicaţii „profunde”.
În Arctica, în prezent, cade mai multă zăpadă decât ploaie. Dar, potrivit studiului, această situaţie se va inversa, urmând ca, până la sfârşitul secolului, toate terenurile şi aproape toate mările din regiune să primească mai multă ploaie decât zăpadă, dacă temperatura globală se încălzeşte cu 3 grade Celsius, potrivit The Guardian.
Promisiunile făcute de naţiuni la recentul summit Cop26 ar putea menţine creşterea temperaturii la un nivel încă dezastruos de 2,4 grade C, dar numai dacă aceste promisiuni vor fi respectate.
Chiar şi în cazul în care creşterea globală a temperaturii va fi menţinută la 1,5 grade sau 2 grade, zonele din Groenlanda şi Marea Norvegiei vor fi dominate de ploi.
Oamenii de ştiinţă au fost şocaţi în luna august, când a plouat pe vârful uriaşei calote de gheaţă din Groenlanda pentru prima dată.
Cercetarea a folosit cele mai recente modele climatice, care au arătat că trecerea de la zăpadă la ploaie se va produce cu zeci de ani mai repede decât se estima anterior, toamna înregistrându-se cele mai dramatice schimbări sezoniere. De exemplu, s-a constatat că, dacă nu se reduc emisiile de dioxid de carbon, în centrul Arcticii vor predomina ploile toamna până în 2060 sau 2070, în loc de 2090, aşa cum prevedeau modelele anterioare.
Cercetătorii au declarat că implicaţiile unei schimbări sunt „profunde”, de la accelerarea încălzirii globale şi creşterea nivelului mării până la topirea permafrostului, scufundarea drumurilor şi înfometarea în masă a renilor din regiune. Oamenii de ştiinţă cred că încălzirea rapidă din Arctica ar putea, de asemenea, să sporească fenomenele meteorologice extreme, cum ar fi inundaţiile şi valurile de căldură din Europa, Asia şi America de Nord, prin modificarea curentului jet.
„Ceea ce se întâmplă în Arctica nu rămâne acolo”, a declarat Michelle McCrystall de la Universitatea Manitoba din Canada, care a condus noile cercetări. „S-ar putea crede că Arctica este departe de viaţa ta de zi cu zi, dar, de fapt, temperaturile de acolo s-au încălzit atât de mult încât va avea un impact mai la sud”.
Profesorul James Screen de la Universitatea din Exeter, Marea Britanie, care a făcut parte din echipa de cercetare, a declarat: „Noile modele nu ar putea fi mai clare: dacă nu se opreşte încălzirea globală, viitorul Arcticii va fi mai umed, mările odată îngheţate vor fi ape libere, iar ploaia va înlocui zăpada”.
Oamenii de ştiinţă sunt deja de acord că precipitaţiile vor creşte semnificativ în Arctica în viitor, pe măsură ce se va evapora mai multă apă din mările din ce în ce mai calde şi fără gheaţă. Dar cercetarea, publicată în revista Nature Communications, a constatat că acestea vor fi dominate în mare măsură de ploi, care vor fi mai mult decât triplate în toamnă până în 2100 dacă nu se reduc emisiile.
Cercetătorii au concluzionat: „Se preconizează că tranziţia de la un Arctic dominat de zăpadă la un Arctic dominat de ploi în timpul verii şi toamnei va avea loc cu zeci de ani mai devreme şi la un nivel mai scăzut de încălzire globală, potenţial sub 1,5 C, cu efecte climatice, ecosistemice şi socio-economice profunde”.
Profesorul Richard Allan, de la Universitatea Reading din Marea Britanie, care nu a fost implicat în cercetare, a declarat: „Exploatând un set de simulări computerizate complexe de ultimă generaţie, acest nou studiu conturează o imagine îngrijorătoare a viitoarelor schimbări climatice din Arctica, care sunt mai rapide şi mai substanţiale decât se credea până acum. Această cercetare trage un semnal de alarmă pentru Arctica şi nu numai”.
Cu toate acestea, Gavin Schmidt, de la Nasa Goddard Institute for Space Studies din SUA, a declarat că afirmaţia privind schimbările mai rapide este „nesusţinută”, deoarece unele dintre noile modele climatice prevăd temperaturi viitoare mai ridicate decât cele aşteptate.