O statistică Eurostat arată că România se află pe locul doi în Europa la consumul intens de alcool (35%), urmată de Luxemburg (34%) și Germania (30%), iar primul loc este ocupat de Danemarca (38%). Consumul de alcool presupune ingestia a mai mult de 60 de grame de etanol pur într-o singură ocazie ceea ce în timp poate duce la dependență.
O posibilă explicație este faptul că prețul alcoolului în România este extrem de scăzut comparativ cu țările din Uniunea Europeană. O bere de preț mediu costă sub un euro, dar există beri în hypermarketuri care se vând și cu 25 de eurocenți. Prin comparație, în țările nordice consumul de alcool este taxat scump, o bere ajungând în jur de 6 euro.
Conform unei analize de situație întocmite de Institutul Național de Sănătate Publică la nivel european, în 2021 aproximativ 58 milioane de indivizi sunt mari consumatori de alcool, iar 23 milioane sunt dependenți de alcool (5,4% din bărbații de 18-64 ani și 1,5% din femei).
Nouă din 10 persoane dependente nu primesc tratament. Ultimele două decenii au adus schimbări semnificative în comportamentul europenilor față de consumul de alcool, având un impact decisiv asupra morbidității și mortalității cauzate de consumul de alcoolul, conform aceluiași studiu INSP.
Totuși, în Europa, tendința descrescătoare a consumului a început din anul 1990, nivelul înregistrând o reducere cu mai mult de o treime în țările mediteraneene și cu un sfert în țările central și vest-europene.
Însă, în estul și sud-estul Europei, consumul de alcool s-a menținut la un nivel constant. Frecvența episoadelor de consum excesiv de alcool a scăzut cu aproximativ 10 procente (de la 52,8% în anul 2000 la 42,6% în 2016), conform analizei INSP.
Importante reduceri ale consumului sau înregistrat, în ultimul deceniu, în Federația Rusă (de la 18,7 litri în 2005 la 11,7 litri în 2016), Republica Moldova (de la 21,6 litri în 2005 la 15,1 litri în 2016) și Belarus (de la 15,3 litri în 2005 la 11,2 litri în 2016).
În România, s-a înregistrat o scădere importantă a consumului de alcool de la 17,4 l (alcool pur consumat) în anul 2000, la 12 l (alcool pur consumat) în 2018.
Psihologul Bogdan Presecan a explicat în cadrul proiectul ENTR că în spatele tuturor cazurilor de alcoolism se află probleme emoționale netratate.
[fvplayer id=”294″]
Specialistul susține că principalul obstacol în vindecarea alcoolismului este faptul că victima consumului agresiv de alcool nu vorbește despre acest lucru din cauza stigmatului societății care îl numește ”bețiv” și îl consideră ”bun de nimic” și persoană ”pe care nu te poți baza”:
”Cu cât mai multe persoane din anturajul său pot fi implicate în acest proiect de a reduce sau a ajunge la un consum funcțional sau a întrerupe total în cazul în care situația este foarte problematică acest consum de alcool, cu cât mai multe persoane sunt implicate, cu atât șansele de reușită sunt mai mari. Dar acest lucru din păcate se întâmplă foarte rar, pentru că poate cel mai problematic aspect al consumatorului de alcool este că nu vorbește despre asta, ascunde acest lucru din cauza stigmatului pe care îl are acest obicei, sau pe care îl pune societatea pe cel care consumă alcool, bețiv, alcoolist, pe care nu te poți baza, și ăsta e motivul pentru care de obicei ne adâncim în problemele emoționale pe care le avem, ne adâncim în consumul de alcool pentru a le face față și cu cât acest lucru se accentuează cu atât mai greu este să cerem ajutorul, cu atât mai greu să vorbim despre asta, cu atât este mai greu să echilibrăm lucrurile și să încercăm să ajungem la niște emoții funcționale, la un stil de viață funcțional sau la un consum responsabil. Asta ar fi un aspect de a vorbi despre asta”, explică Bogdan Presecan.
Psihologul susține că, de obicei, consumatorul problematic de alcool neagă că el ar avea o problemă, în sensul că pur și simplu el nu consideră că are o problemă cu consumul de alcool:
”Are aceste credințe sau evaluări, cel puțin când vorbește cu ceilalți, eu pot să mă las oricând, la mine nu e o problemă, problema mea sunteți voi, faptul că mă criticați, faptul că îmi transmiteți mereu că nu sunt în stare, faptul că nu aveți încredere în mine. Deci asta este din punctul său de vedere cel mai adesea problema lui, nu consumul său de alcool, ci atitudinea celor apropiați. Iar asta îl duce la emoții disfuncționale de furie, devine adesea agresiv, de vinovăție, să bea iarăși și e un ciclu negativ al acestor emoții, frustrare sau teamă, stres, consum de alcool în urma criticilor celor apropiați, reacții de agresivitate verbală, emoțională, uneori chiar fizică”.
Principalele surse de vulnerabilitate evaluate de specialiști sunt mediul familiar conflictual și precaritatea socială, susține psihologul care arată că vulnerabilitățile părintelui sau ale familiei se transferă într-un fel copilului sau copiilor de acolo, iar pe fondul neajunsurilor materiale, emoționale, consumul de alcool poate deveni sau este adesea o problemă sau știu eu alte comportamente problematice:
”După aceea sentimente de vinovăție care toate aceste emoții dificile pot avea ca soluție ca să le fac față tot consumul de alcool. De exemplu, principalele surse de vulnerabilitate evaluate de specialiști sunt mediul familiar conflictual, deci dacă am trăit într-o familie în care a existat o relație conflictuală cu certuri multe, cu tensiuni, cu poate chiar agresivitate verbală, emoțională, fizică chiar, copilul în dezvoltarea sa emoțională dezvoltă cel mai frecvent vulnerabilități. Asta este o sursă, mediul familiar conflictual, și cea de-a doua este precaritatea socială. Lipsurile materiale sau neajunsurile materiale devin o problemă pentru părinte, care devine adesea preocupat să se ocupe de a oferi copilului și familiei cele necesare, este de adesea indisponibil emoțional și atunci nevoi fundamentale ale copilului nu vor putea fi îndeplinite la un nivel satisfăcător (…). Dar aș insista pe aceste două dimensiuni: mediul familiar conflictual și precaritatea socială, economică. Socială însemnând și care este locul meu într-o ierarhie, care este statutul meu de când sunt copil în grupul de prieteni, după aceea la școală, locul pe care îl am acolo și felul în care ceilalți mă văd influențează felul în care eu mă percep pe mine, imaginea mea de sine ca fiind mai vulnerabilă sau mai puțin vulnerabilă, mai pregătită să facă față situațiilor dificile, emoțiilor dificile sau mai puțin pregătită”.
Bogdan Presecan mai notează că alcoolul vine ca o compensație, ca o recompensă în momentele de stres și anxietate:
”Practic în situația în care mă simt foarte stresat și reacția organismului la stres este anxietatea. Când simt în general emoții dificile, de vinovăție, rușine, frică, anxietate, am tendința să reduc din aceste emoții sau să mă reglez emoțional fiecare în diferite moduri, sau avem diferite strategii. Pentru mulți dintre noi acest comportament devine o strategie de reglare emoțională. În momentul în care mă confrunt cu situații la care cred sau am impresia că nu le pot face față apelez adesea la consumul de alcool problematic”.
Psihologul Bogdan Presecan explică și faptul că un consum moderat de alcool nu presupune probleme automate cauzate de alcool ci, dimpotrivă, poate reprezenta o formă de deconectare și de relaxare. Problema apare atunci când alcoolul este văzut ca o strategie și o formă de ”a face față” greutăților:
”Cred că pentru foarte multe persoane care nu au ajuns să dezvolte o problemă serioasă în direcția consumului de alcool, poate rezolva, are un efect sedatif, mă ajută să mă deconectez de gânduri, de griji, să mă relaxez puțin, poate chiar îmi dă o stare de bine și mă dezinhibă, mă ajută poate să vorbesc mai deschis lucruri cu prietenii, chiar și cu membrii familiei dacă aceștia nu mă critică foarte tare, deci are cel mai frecvent un efect pozitiv să spunem, pe moment. Problema este atunci când folosesc ca strategie, sau ca mecanism de a face față consumul de alcool. Și când frecvența și cantitatea este tot mai mare și când ajung să beau, sau să beau în exces atunci când îmi este rău. Când să încerc practic să îmi rezolv problemele emoționale prin consumul de alcool. De obicei asta e direcția sau o spirală a negativității care conduce până la urmă la alte probleme emoționale, la adâncirea lor, la afectarea relațiilor cu cei din jur, cu cei apropiați, ulterior la închiderea în sine a persoanei care consumă în exces alcool pentru a se regla emoțional, și de aici din toate direcțiile încep ca lucrurile să se înrăutățească”.
Una dintre soluții ar fi spiritualitatea, sub orice formă și în orice credință se constituie ea, explică psihologul care susține că a întâlnit multe schimbări spectaculoase după ce pacienții au urmat terapia împotriva dependenței, dar au apelat și la spiritualitate:
”Soluții există, este clar. Se abordează lucrurile în funcție de fiecare persoană care întâmpină astfel de probleme, fie printr-o căutare spirituală, prin mersul la preot sau la duhovnic. Am văzut cazuri de transformări extraordinare de persoane care s-au întors către religie, către credință, poate cele mai spectaculoase exemple pe care eu le-am văzut sunt în această zonă, cea în care oamenii și-au schimbat total comportamentul, stilul de viață, felul în care s-au văzut pe ei sau s-au raportat la ei printr-o experiență spirituală însă ce vreau să punctez este faptul că fiecare caz, fiecare situație este absolut unică și este greu să se vorbească despre rețete. Dar încercăm aici cumva să punctăm niște lucruri universal valabile, sau niște principii. Și unul dintre ele este că avem nevoie, sau e nevoie de o alianță între membrii familiei, sau persoanele apropiate celui care are această problemă cu consumul, cu abuzul, cu dependența de alcool, între el, persoanele semnificative și apropiate din viața lui, și eventual alte persoane, un psiholog, un preot, un medic psihiatru, un medic de familie, șeful de la locul de muncă”.