Împlinirea a zece ani de la proclamarea canonizării Sfântului Ierarh Andrei Şaguna, Mitropolitul Transilvaniei, a fost marcată prin câteva evenimente cultural-religioase organizate în Mărginimea Sibiului, la iniţiativa protopopului de Sălişte, Petru-Toader Damian şi cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului, Mitropolitul Ardealului şi locţiitor de episcop al Episcopiei Devei şi Hunedoarei. În Parohiile Răşinari, Gura Râului, Orlat, Poplaca, Cristian, Mag, Tilişca, Sălişte şi Rod a fost adusă spre închinare de la Catedrala mitropolitană din Sibiu racla în care se păstrează capul Sfântului Ierarh Andrei Şaguna.
Prima manifestare a avut loc miercuri, 20 octombrie, la Biserica „Sfânta Treime” din Răşinari, unde marele ierarh slujea adesea şi unde a fost înmormântat, iar ultimul punct din acest pelerinaj prin care preoţii şi credincioşii din Mărginimea Sibiului i-au adus cinstire deosebită celui care a reînfiinţat Mitropolia Ardealului şi a păstorit aici în vremuri grele pentru românii din Transilvania a fost Sălişte unde, duminică, 31 octombrie, când IPS Mitropolit Laurenţiu a săvârşit Sfânta Liturghii şi a sfinţit pictura exterioară a Bisericii „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” din Grui. Credincioşii prezenţi au avut posibilitatea să cinstească moaştele Sfântului Andrei Şaguna. De asemenea, vineri, 29 octombrie, a avut loc vernisajul expoziției „Iconari din Mărginime – pelerini către Acasă. Icoane pe sticlă din colecția Mușat”, la Muzeul Protopopiatului Săliște.
De-a lungul acestor zile, în cele opt parohii în care au poposit racla cu sfintele moaște și icoana sfântului, peste 1500 de credincioşi au adus cinstire marelui Mitropolit Andrei Şaguna şi au cunoscut, faţă către faţă, lucrarea sa pastoral-misionară, puterea rugăciunilor sale şi împlinirea promisiunilor sale din catedrala din Carlovitz, când şi-a declarat faţă de naţiunea care l-a primit şi a promis: „pre românii din Transilvania din adâncul lor somn să-i deștept și cu voia către tot ce este adevărat, plăcut și bun să-i trag”.
Având convingerea că nimic nu este întâmplător ci toate sunt într-o rânduială a proniei lui Dumnezeu, Sfântul Ierarh Andrei fiind umbrit de puternicul scut al lui Dumnezeu, a putut îndeplini lucrarea la care a fost chemat. Așa se face că, în aceste zile de teamă, frică și deznădejde, moaștele sale au putut aduce bucurie, vindecare (prin săvârșirea Sfintei Taine a Maslului) și crednicioșii alături de păstorii lor au înțeles că pe drumul spre sfințenie omul nu e niciodată singur ci înconjurat de casnicii lui Dumnezeu, de cei care poartă pecetea şi dragostea unor oameni cuprinşi de un singur dor: dorul de Cer!
