Regele Mihai I ar fi împlinit luni 100 de ani. Cu această ocazie, Muzeul Naţional de Artă al României (MNAR) deschide, spre vizitare, Spaţiile Istorice ale Palatului Regal.
Mihai I, rege al României între 1927-1930 şi 1940-1947, s-a născut la 25 octombrie 1921, la Sinaia, ca fiu al principelui Carol şi al Elenei, principesă de Grecia.
La 20 iulie 1927, după moartea regelui Ferdinand (1914-1927), în condiţiile în care prinţul Carol renunţase la tronul ţării, Mihai I a devenit rege al României, înainte de a împlini vârsta de 6 ani. Prerogativele demnităţii regale au fost asumate de o Regenţă (1927-1930).
Principele Mihai a urmat şcoala primară (din 1928) la Castelul Peleş din Sinaia, avându-l profesor pe Nicolae Sassu. După proclamarea sa ca rege, la 8 iunie 1930, Carol al II-lea, a organizat la Palat, o clasă specială, formată din copii ce proveneau din medii sociale diferite şi de etnii diferite.
Şi-a susţinut Bacalaureatul la 27 iunie 1940. Pasionat de automobile şi mecanică, a făcut practică la Atelierele Ford câte două ore pe săptămână (începând din 1936), în paralel cu pregătirea militară în cadrul Batalionului Gărzii Regale a Palatului. Sublocotenent (1937) în cadrul Batalionului 1 vânători de munte, general de divizie (1940) şi mareşal al României (1941), conform „Enciclopedia şefilor de stat şi de guvern ai României”.
Principesa Elena a fost alături de fiul său în toate împrejurările, ocrotindu-i copilăria şi încercând să şteargă neajunsurile provocate de lipsa tatălui. Venirea pe tron a lui Carol al II-lea, în 1930, a însemnat începutul unui lung şir de umilinţe, şicane şi nedreptăţi. În 1932, a plecat în exil la Florenţa, se arată pe site-ul casamajestatiisale.ro. A revenit în 1940, fiindu-i conferit titlul de Regina-mamă, de către generalul Ion Antonescu, şi a stat în România, alături de regele Mihai, până la 3 ianuarie 1948.
Mihai a revenit pe tron la 6 septembrie 1940, la vârsta de 19 ani, în condiţiile abdicării lui Carol al II-lea. Până la 23 august 1944, cât a durat regimul antonescian, regele Mihai a avut atribuţii mai mult simbolice, având reşedinţa la Sinaia, unde i se fixase un program de activitate care viza o pregătire intelectuală la nivel universitar. „Nu mă duceam în Bucureşti decât din raţiuni oficiale, atunci când mă convoca Antonescu”, se scrie în volumului „Mihai I” („Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1947)”.
La 30 decembrie 1947, autorităţile comuniste l-au forţat pe regele Mihai I să abdice şi să părăsească ţara, luând calea unui lung exil. La scurt timp, după ce suveranul român a făcut declaraţii privind abdicarea sa forţată, Consiliul de Miniştri a luat decizia (22 mai 1948) de a-i retrage cetăţenia română şi de a confisca bunurile Familiei Regale.
În urma călătoriei în Marea Britanie, din noiembrie 1947, cu prilejul nunţii viitoarei regine Elisabeta a II-a, Mihai I a cunoscut-o pe viitoarea sa soţie, Ana de Bourbon Parma (n. 18 sept. 1923-m. 1 aug. 2016), din familia regală a Danemarcei. Aflaţi în exil, cei doi s-au căsătorit, la 10 iunie 1948, la Atena. Au avut cinci fiice: Margareta (n. 1949), Elena (n. 1950), Irina (n. 1953), Sofia (n. 1957) şi Maria (n. 1964).
În 1992, regele Mihai I, însoţit de regina Ana, a ajuns în România, pentru prima oară, după 44 de ani. Vizita cu caracter privat, ce a avut loc în perioada 25-27 aprilie, a fost întreprinsă în urma invitaţiei primite din partea arhiepiscopului Sucevei şi Rădăuţilor, Pimen, de a petrece Sfintele Sărbători de Paşti la Mănăstirea Putna. Au mers, apoi, la Bucureşti şi la Curtea de Argeş.
La 21 februarie 1997, prin Hotărârea de Guvern nr. 29, regelui Mihai I i-a fost redată cetăţenia română. În mai 2001, regele Mihai I s-a reîntors la Palatul Elisabeta, şi la 1 iunie, la Castelul Săvârşin. De asemenea, în vara anului 2008, Castelul Peleş a reintrat oficial în posesia sa.
La 2 martie 2016, Consiliul Regal a transmis faptul că regele Mihai se retrage din viaţa publică, pe fondul unei stări de sănătate precare, care a presupus şi o intervenţie chirurgicală, Casa Regală urmând a fi reprezentată în toate acţiunile publice de către fiica sa, principesa Margareta, Custodele Coroanei.
Regele Mihai I al României a murit la 5 decembrie 2017, la vârsta de 96 de ani, la reşedinţa din Elveţia. Suveranul român a revenit pentru ultima oară, în România, la 13 decembrie 2017, când sicriul cu trupul neînsufleţit a fost adus pe Aeroportul Otopeni, la bordul unui avion militar.
Muzeul Naţional de Artă al României (MNAR) deschide, luni, 25 octombrie, spre vizitare, Spaţiile Istorice ale Palatului Regal, între orele 10,00 şi 18,00, la aniversarea a 100 de ani de la naşterea Regelui Mihai I.
Publicul va putea vizita Sufrageria Regală, Scara Voievozilor, Sala Tronului, precum şi expoziţia „Fragmente de memorie – Portrete Regale”, mai multe opere de artă înfăţişându-l pe Regele Mihai I în diferite etape ale vieţii.