În cadrul primului studiu genetic din România, s-au identificat 17 – 18 urși pe 100 km² în Estul Munților Făgăraș. Mai exact, au fost identificați 283 de urși, 137 femele și 146 masculi. Studiul a fost realizat de Fundația Conservation Carpathia.
Fundația Conservation Carpathia a identificat urșii de pe o suprafață de 1.200 kilometri pătrați din Munții Făgăraș și împrejurimi în cadrul primului studiu genetic din România. Evaluarea cantitativă a populației de urs cu metode moderne, precum genetica, este primul pas în gestionarea responsabilă a urșilor din țara noastră.
Fundația Conservation Carpathia a finalizat primul studiu genetic de evaluare a numărului de urși în estul Munților Făgăraș, Piatra Craiului, Iezer-Păpușa și Munții Leaota.
Astfel, au fost recoltate 1.426 de probe de ADN cu o rată de succes a analizelor de laborator de 63%. Au fost identificați 283 de urși, 137 de femele și 146 de masculi, iar prin modelare statistică a fost estimată densitatea populației la 17-18 urși pe 100 de kilometri pătrați.
„Metoda genetică de monitorizare a populațiilor de animale sălbatice este una dintre cele mai relevante și precise metode care estimează numărul de indivizi de pe o anumită suprafață, și poate analiza dinamica populației în timp și spațiu. Spre deosebire de metoda clasică ce se bazează pe măsurarea incertă a urmelor sau pe observații directe, genetica oferă o imagine clară asupra indivizilor eliminând posibilitatea de a număra un exemplar de mai multe ori pe diferite fonduri cinegetice. Practic, sunt colectate probe non-invazive de ADN, excremente sau păr, care sunt analizate în laboratoare de specialitate. Astfel de studii obiective reprezintă pași importanți în procesul de monitorizare a populației de urși. Datele științifice trebuie să stea la baza deciziilor noastre de management, atât pentru a ne asigura că nu pierdem această specie cât și pentru a înțelege conflictele și a întări coexistența cu oamenii.” a declarat, Ruben Iosif, specialist faună la Fundația Conservation Carpathia.
Acest studiu a fost realizat cu sprijin financiar din partea Fundației OAK, respectiv din partea Comisiei Europene prin Programul Operațional Infrastructură Mare – Axa Biodiversitate.
Sursa – Mediafax.ro