Decanul Facultăţii de Medicină de la Sibiu, medicul ortoped Radu Fleacă, a declarat că speră ca din 2022 să fie primii studenţi la o nouă specializare, Balneo-Fiziokinetoterapie, cu un program de studiu gândit ca să le ofere pregătirea necesară oricărei cerinţe de pe piaţa muncii.
„Ca şi decan la Facultatea de Medicină am început, dar nu pentru că sunt ortoped, ci pentru că aşa mi se pare normal şi am demarat şi suntem într-o fază avansată de a realiza încă o nouă specializare la Sibiu, şi anume Specializarea de Balneo-kinetofizioterapie. Asta înseamnă un program de trei ani, în care se pregătesc exact balneo-kinetofizioterapeuţi. (…) Eu sper ca de anul viitor să avem primii studenţi la Balneo-fiziokinetorapie”, a anunţat Radu Fleacă.
Ortopedul Radu Fleacă, fost medic şef al secţiei de profil din cel mai mare spital public din judeţul Sibiu, consideră foarte importantă munca fizioterapeuţilor, în reabilitarea pacienţilor, mai ales a celor care au suferit intervenţii chirurgicale.
„Pe toţi ne interesează rezultatul final, care are mai multe componente. Prima şi poate şi cea mai importantă, dar nu întotdeauna prima este ce facem noi ca şi chirurgi, după care urmează o perioadă de reabilitare, care, cel puţin în Ortopedie este esenţială. Perioada de reabilitare are două componente importante: medicul de reabilitare şi kinetoterapeutul. Dintre noi toţi, de care am pomenit până acum, probabil kinetoterapeutul petrece cel mai mult timp cu pacientul în acest proces. (…) Sigur că munca lui este importantă, poate să salveze o operaţie nu foarte bine reuşită din varii motive tehnice sau din condiţii ale pacientului şi un kinetoterapeut poate să ajute pacientul la un rezultat bun sau poate să compromită foarte uşor o operaţie, făcută excelent”, atrage atenţia medicul Radu Fleacă.
Potrivit ortopedului Radu Fleacă, pacienţii ar trebui să facă echipă atât cu medicii, dar ulterior şi cu specialiştii în recuperare, pentru a reuşi să se refacă.
„Dincolo de cele trei componente pe care le-am zis mai este a patra, complianţa pacientului, modul în care pacientul se implică pentru buna lui sănătate, în sensul că, degeaba noi ne dăm toată silinţa, dacă pacientul nu vrea să facă, nu are chef să facă sau nu înţelege ce trebuie să facă sau zice „lasă că ştiu eu mai bine” sau întreabă o vecină, atunci rezultatul nu va fi cel pe care ni-l dorim noi. Mai mult sunt pacienţi care sunt mulţumiţi cu o limitare funcţională, adică un om care nu şi-a mişcat un şold sau un umăr ani de zile, care a umblat şchiop, faptul că nu îl mai doare, se poate odihni, merge mai bine, chiar dacă mai şchioapătă puţin, pentru el poate e mulţumit, însă eu, ca medic şi sunt convins că şi colegii kinetoterapeuţi poate ar vrea mai mult, dar pacientul poate fi fericit cu un rezultat mai puţin bun şi pur şi simplu îşi întrerupe recuperarea, fără să ajungă acolo unde ne dorim”, spune medicul Radu Fleacă.
Una din dorinţele fizioterapeuţilor din România este ca facultăţile din România să aibă un program unitar de pregătire, în aşa fel încât să nu mai existe diferenţe între ceea ce oferă în prezent facultăţile de Medicină şi cele de Sport. Pregătirea specialiştilor în recuperare se face în prezent, atât la facultăţile medicale, cât şi la cele sportive.
„Suntem singura ţară care avem în Codul Ocupaţiilor din România, fizioterapeuţi şi suntem singura ţară unde mai avem încă cinci subcoduri, nicăieri nu mai există aşa ceva. Ar trebui să existe o curriculă unică. (…) Există kinetoterapie desprinsă din sport şi există kinetoterapie desprinsă din medicină. Ar trebui să fie ceva unitar”, a precizat recent pentru Agerpres, preşedintele Colegiului Fizioterapeuţilor din judeţele Sibiu şi Mureş, Cristian Năstase.
În fiecare an, peste 2.000 de absolvenţi fizioterapeuţi termină facultăţile de Sport şi Medicină din România, însă doar 10 % reuşesc să se angajeze în spitalele publice de la noi, din cauză că majoritatea nu au posturi pentru această profesie.
„Treaba aceasta cu spitalele, ei (managerii n.r.) trebuie să ceară în continuare posturi de fizioterapeuţi, de kinetoterapeuţi. Ce trebuie să se înţeleagă este că, la nivel naţional, în fiecare an avem peste 2.000 de absolvenţi din facultăţile de Medicină şi Sport, dintre care, nici 10 % nu intră pe piaţa muncii. Nu sunt posturi în spitalele publice. Poate că este o şansă acum că sunt cabinetele de liberă practică, dar şi ele funcţionează numai dacă pacientul ajunge cu o trimitere de la medicul de reabilitare”, a precizat pentru Agerpres, preşedintele Colegiului Fizioterapeuţilor din România, Elena Căciulan.
Sibiul a găzduit în ultimele trei zile Congresul fizioterapeuţilor, la care au participat fizic şi online, peste 3.000 de specialişti din ţară, dar şi din străinătate, relatează Agerpres.
