Câti bani au cheltuit românii pe bere în pandemie

Vânzările de bere fără alcool sau cu conţinut redus de alcool au crescut anul trecut cu 5,1%, până la 236 de milioane de lei, arată calculele Ziarului Financiar făcute pe baza datelor oferite de compania de cercetare de piaţă Euromonitor.

Vânzările de bere fără alcool sau cu conţinut redus de alcool au crescut anul trecut cu 5,1%, până la 236 de milioane de lei, arată calculele ZF făcute pe baza datelor oferite de compania de cercetare de piaţă Euromonitor.

Ritmul de creştere a scăzut con­si­derabil în 2020, an marcat de pan­de­mia de COVID-19, dat fiind că în anul anterior a­van­sul era de pes­te 20% pentru acest tip de bău­turi.

Totuşi, berea fără alcool sau cu conţinut redus de alcool este sin­gurul segment din piaţa totală a aces­tei băuturi care a cres­cut în pan­demie.

Există un plus – mai mic, de 1,2% – şi în volum (litri), fapt ce indică în realitate că există un apetit crescut pen­tru astfel de licori, creşterea în va­loare fiind influ­en­ţată şi de evolu­ţia pre­ţurilor.

În pandemie, vânzările de bău­turi alcoolice în ge­neral şi de bere în particular au fost afectate de închi­de­rea tem­porară a HoReCa şi de func­ţionarea cu restricţii a restau­ran­telor şi barurilor în restul timpului.

Creşterea pe care o înregistrează berea fără alcool indică faptul că oa­menii au consumat mai mult acasă.

Acest segment reprezintă doar circa 2% din toată piaţa în volum şi 2,3% în valoare, dar ponderea creşte în ambele cazuri, încă o dovadă că ti­pul acesta de băutură câştigă teren. Toc­mai de aceea şi producătorii de be­re se întrec în a lansa sortimente di­fe­rite fie fără alcool, fie cu conţinut mai redus de alcool şi cu felurite arome.

Piaţa de bere este împărţită în mai multe segmente, însă de departe cel mai mare este cel de bere lager, care reprezintă 97% din vânzări.

Pe poziţiile următoare se află berea fără alcool sau cu conţinut redus de alcool, berea neagră şi stoutul.

În total, românii au cheltuit 10,5 mld. lei pe bere anul trecut, cu 2,3% mai puţin ca în 2019. Vânzările în magazine au crescut, dar insufi­cient pentru a compensa declinul HoReCa.

Cifrele se referă la vânzările de bere, adică la sumele plătite de oa­meni în magazine şi restaurante. Este astfel vorba de preţuri cu TVA, cu adaos comercial, nu de cele de fa­brică. De aceea, valoarea e diferită de businessul cumulat al produ­că­to­rilor de bere. Preţul de la poarta fa­bricii poate fi de 2-3 sau chiar 4-5 ori mai mic decât cel plătit de con­sumator.

Plus că la producţie se adaugă şi o serie de importuri făcute de alţi jucători, însă această valoare e mică, românii preferând berea de producţie locală.