O jurnalistă la cel mai mare post de televiziune din Afganistan a fugit din țară după ce i-a luat interviu liderului talibanilor.
Jurnalista Beheshta Arghand de la Tolo News, cel mai mare post de televiziune din Afganistan, este prima femeie care a intervievat un reprezentant al talibanilor, în direct, la o televiziune afgană. Se întâmpla pe 17 august, la două zile după ce talibanii au cucerit Kabulul, însă după alte câteva zile, tânăra a decis să părăsească Afganistanul de teama insurgenților, relatează CNN.
Interviul Beheshtei Arghand cu Mawlawi Abdulhaq Hemad, un purtător de cuvânt al talibanilor, a fost preluat de toată presa internațională. Două zile mai târziu, jurnalista a intervievat-o și pe Malala Yousafzai, activista care a supraviețuit unei tentative de asasinat în spatele căreia s-au aflat talibanii, interviu despre care Tolo News a menționat că a fost primul acordat de tânăra din Pakistan pentru o televiziune afgană. Imediat după aceea, jurnalista a hotărât să plece din Afganistan. „La fel ca alte milioane de oameni, mă tem de talibani”, a povestit ea pentru CNN. Potrivit proprietarului Tolo News, Saad Mohseni, cazul ei este emblematic pentru situația din Afganistan. „Aproape toți jurnaliștii noștri cunoscuți au plecat. Am muncit din greu ca să îi înlocuim cu oameni noi. Și ne confruntăm cu dubla provocare de a scoate oamenii în siguranță în timp ce continuăm să funcționăm”, a declarat Saad Mohseni pentru CNN.
Lucra de o lună la postul de televiziune, când talibanii au preluat puterea Beheshta
Arghand are 24 de ani a început să-și dorească să devină jurnalistă în clasa a IX-a, atunci când un profesor a lăsat-o să iasă în fața clasei și să citească niște știri ca și cum ar fi fost un prezentator de televiziune. Apoi a studiat jurnalismul la Universitatea din Kabul și a lucrat la mai multe agenții de știri și posturi de radio, pentru ca la începutul acestui an să se alăture Tolo News. „Am lucrat aici timp de o lună și 20 de zile, apoi au venit talibanii”, povestește jurnalista. Beheshta Arghand spune că discuția cu talibanul nu a fost un moment ușor pentru ea, dar a făcut asta pentru femeile afgane.
Într-un articol publicat de Washington Post, Saad Mohseni spune despre interviul Beheshtei din 17 august că „a fost prima dată în istoria Afganistanului când un reprezentant al talibanilor a apărut în direct la un post de televiziune față în față cu o femeie prezentator”. Totul în contextul în care, de la preluarea controlului în Afganistan, talibanii au încercat „să prezinte lumii o imagine moderată”. Cu toate acestea, pe zi ce trece apar relatări despre actele de intimidare comise de talibani la adresa jurnaliștilor.
Își dorește să se întoarcă în Afganistan
În aceste condiții, la două zile de la interviul cu Malala Yousafzai, Beheshta Arghand a contactat-o din nou pe activistă și i-a cerut să o ajute să plece din Afganistan. Jurnalista a reușit să părăsească țara împreună cu câțiva membri ai familiei, la bordul unui avion al Forțelor Aeriene din Qatar, dar spune că speră să se poată întoarce la un moment dat. „Dacă talibanii vor face ceea ce au spus – ceea ce au promis – dacă situația devine mai bună și voi ști că sunt în siguranță și nu există nici o amenințare pentru mine, mă voi întoarce în țara mea și voi lucra pentru țara mea. Pentru oamenii mei”, spune jurnalista.
În primele declarații publice de după ce au preluat controlul în Afganistan, talibanii au spus că sub conducerea lor, „drepturile femeilor vor fi respectate în cadrul legii Sharia”. „Vom permite femeilor să lucreze și să studieze în cadrul legilor noastre” și „femeile vor fi foarte active în societatea noastră, în cadrul legilor noastre islamice”, a declarat purtătorul de cuvânt al talibanilor, Zabihullah Mujahid, într-o primă conferință de presă, fără să explice ce va însemna acest lucru. Promisiunile talibanilor sunt privite însă cu suspiciune de comunitatea internațională, precum și de civilii afgani care nu au uitat cum au fost tratate femeile în timpul regimului taliban din 1996-2001. Atunci ele au fost obligate să poarte burqa, vălul complet afgan, și nu aveau voie să muncească, să meargă la școală sau să iasă pe stradă fără să fie însoțite de un bărbat din familie, scrie Libertatea.