Muzica folk a ajuns în inima Deltei Dunării, la Mila 23, unde au fost prezenți atât tineri cât și bătrâni. Oamenii veniți din toate țara, majoritatea din județul Sibiu, și-au lăsat grijile deoparte și au ajuns lângă artiștii care le-au colorat seara.
Pentru prima oară, în inima Deltei Dunării, la Mila 23, a ajuns în acest weekend muzica folk.
Localnicii – mai mult curioşi, turiştii – atraşi de numele de pe afiş, şi-au ocupat devreme locurile pe scaune sau pe iarbă, pe malul Dunării. Nimeni nu ştia prea mult la ce să se aştepte, mai ales că înainte de prima seară de spectacol câteva zeci de copii alergau, urcau şi coborau de pe scenă fascinaţi de microfoane şi de cabluri sau treceau cu biciclete şi trotinete prin faţa spectatorilor, doar ca să intre şi ei în pozele făcute cu telefoanele mobile.
În public – bătrâni şi tineri. Localnicii – unii veniţi de la munca din baltă, alţii de la treburile zilnice – şi-au lăsat grijile la porţi, şi-au pus haine bune şi şi-au luat un răgaz să asculte ce-au venit să le cânte artiştii ajunşi la Mila 23 de prin toate colţurile ţării – Cluj, Sibiu, Bucureşti, Buzău, Bacău, Târgovişte, Baia Mare, Satu Mare.
Şi artiştii le-au adus cele mai bune melodii folk.
„Hai, hai în acest colţ de rai/ Nu trece, opreşte-te de vrei/ Iubeşte şi ascultă al nuferilor grai/ Aici la Mila 23” – a fost „refrenul-invitaţie” adresat spectatorilor, încă de la început, de folkistul Nicu Zotta, care a compus imnul festivalului, cântat de public în prima seară. A adus cu el şi cântece de dragoste de pe ultimul său album, dar şi melodii mai ritmate, toate „deschizând poarta” oamenilor buni.
Adrian „Bubu” Mărgineanu – jumătate din trupa Ocru – i-a electrizat pe spectatori cu vocea şi chitara lui. Celebrele piese „Femeia din boabe de rouă” şi „Ceilalţi” – dedicate tatălui său – i-au făcut pe spectatori să ceară şi primul bis din festival.
Amfitrionii celor două seri au fost folkiştii Dana Florian şi Ovidiu Mihăilescu.
Cei doi artişti le-au oferit şi ei spectatorilor multe din cântecele lor atât de îndrăgite printre iubitorii de muzică folk. Publicul a cântat alături de ei, atât cum s-a priceput, „Domnişoara Dana din cofetăria Ana” (Ovidiu Mihăilescu) sau „Balada în I Major” (Dana Florian). De altfel, recitalurile celor doi au fost o continuă interacţiune cu publicul.
Toate smartphon-urile s-au deschis însă la comandă, pe înregistrare, în momentul în care pe scenă a urcat Ducu Bertzi. Stătuse printre spectatori până la acel moment, s-a fotografiat cu câţiva copii din sat care se jucau pe lângă scenă, a urcat pe malul Dunării să vadă cum se aude sunetul şi de la ultimul rând de spectatori, după care şi-a luat chitara şi le-a cântat tuturor „Floare de colţ”, „M-am îndrăgostit numai de ea”, „Iertările”, dar şi melodii maramureşene.
Şi pentru că oamenii, veniţi cu mic cu mare în centrul localităţii, au fost dornici să asculte muzică bună, înainte de finalul primei seri toţi folkiştii au cântat împreună, pe scenă, mai multe zeci de minute.
În ambele seri de spectacol a fost prezent şi ansamblul Sinicika din Mila 23, doamnele în costume tradiţionale încântând auditoriul cu melodii specifice zonei, iar fetiţele cu dansuri lipoveneşti.
Dacă în prima seară de spectacol fiecare artist a adus tribut unei persoane dragi care i-a marcat destinul ca om şi ca folkist, cea de a doua seară s-a desfăşurat sub genericul „unitate în diversitate”, toţi artiştii dăruind publicului câte un moment specific zonei din care venea.
„Sânzâiene bucuroase au adunat în preajma lor/ Menestrei fugiţi de-acasă să vă cânte cu mult dor/ Lauri verzi deasupra Deltei se întind cu bucurie/ Un zbor fin pe ape line să vă fie pe vecie” – a fost refrenul melodiei „Glasul nuferilor”, cântată, cu tricolorul la stativ, de o vioară şi o chitară – Mihaela şi Marcel Bălan. Un cântec compus cu patru zile înainte, special pentru evenimentul din Delta Dunării, care a deschis a doua seară de festival.
Celor doi băcăuani le-a urmat Viorica Mihalache cu melodiile ei de dragoste, compoziţii proprii, care i-a încântat cu vocea ei pe cei prezenţi. Le-a făcut şi un dar special spectatorilor, adus tocmai de la Târgovişte, celebrul „Foaie verde spic de pâine”, cântat în Cenaclul Flacăra de Ileana Sărăroiu şi interzis în varianta originală pe vremea comunismului.
Adriana Andreica, născută la Vişeu de Sus şi stabilită în Cluj-Napoca, a adus cu ea în festival o parte din cântul ardelenesc, dar şi multe melodii proprii. Este o mare iubitoare de natură şi o ecologistă convinsă, iar muzica folk ocupă un loc special în inima ei.
În a doua seară de festival, localnicii şi turiştii veniţi la Mila 23 au avut întâlnire şi cu muzica rock. Rareş Suciu i-a încântat pe spectatori cu solo-urile lui de chitară, iar Claudia Şerdan şi Eugen Mihăescu (Kripton) au îmbinat extrem de frumos cele două genuri, folk şi rock, spre bucuria ascultătorilor.
Şi pentru că deja atmosfera era bine „încinsă”, pe scenă a urcat Vanghele Gogu cu a sa armonică, un instrument specific în muzica aromânilor. A fost momentul în care spectatorii – fie ei localnici sau turişti – au început să danseze şi nu s-au mai oprit până la sfârşitul spectacolului.
Finalul festivalului i-a aparţinut însă Magdei Puşkaş alături de care au cântat toţi cei prezenţi. „Taina”, „La o cană cu vin” şi „20 de ani” au răsunat pentru prima oară la Mila 23, turiştii şi localnicii amintindu-şi de atmosfera Cenaclului Flacăra. „Trăiască România” şi „Treceţi batalioane române Carpaţii” s-au auzit în toată localitatea, iar când folkista a început să cânte „Ciuleandra”, scaunele din faţa scenei au dispărut ca prin minune, iar totul în jur s-a transformat într-un mare ring de dans.
Şi uite aşa, într-un sat de pe o limbă de pământ din Delta Dunării, oamenii locului şi turişti veniţi de peste tot din ţară au avut parte de o mare petrecere, supravegheată îndeaproape în ambele zile de cei de la Ambulanţă, Poliţie şi Jandarmerie.
Festivalul „Glasul nuferilor” a fost organizat de Fundaţia „Tatiana Stepa” şi Grupul Sânzâienelor, cu sprijinul unui tânăr localnic, Mihai Marcov, care a vrut să aducă o bucurie de vară micii comunităţi în care trăieşte, relatează Agerpres.
