Te-ai întrebat vreodată cum ne hrănim corect, ce înseamnă mâncare tradițională românească și cum ne intoxicăm voluntar cu alimente ?
„Toți mă întreabă: Ce să mănânc ca să nu-mi crească burta, fundul, glicemia, colesterolul, trigliceridele, acidul uric, tensiunea? Și eu tuturor le spun: Poți mânca orice! Pentru că m-au întrebat prost. Întrebarea nu e și n-a fost niciodată ce. Întrebarea e cât”, spune Doru Negru, medic primar diabet, nutriție și boli interne, care a vorbit la Digi24 despre „intoxicația voluntară cu mâncare” ca fiind una dintre cauzele marilor probleme de sănătate pe care le au oamenii în prezent.
Boala noastră se cheamă „intoxicație cronică voluntară cu mâncare la un sedentar”, consideră medicul Doru Negru. Se spune adesea că bunicul a mâncat și a băut și a trăit nu știu cât. Da, dar a mâncat și a băut cât? Și poate nu „cât” e atât de important, ci cât efort făcea. El muncea de dimineața până seara și pe măsură ce îmbătrânea, muncea tot mai mult. Când era tânăr, era puternic și putea, dar după aceea, când a îmbătrânit, ce făcea bunicul? Păi, săracul, nu mai putea, dar munca tot aia era! Muncea mai mult, mânca mai puțin, pe măsură ce se ducea vremea – a explicat dr. Doru Negru.
Or, noi acum exact invers facem! arată medicul. „Pe măsură ce trece vremea, ne-am suit un pic în prepeleacul puterii și în loc să alergăm mai mult și să mâncăm mai puțin, cum e normal, mâncam mai mult, că avem ce, alergăm mai puțin, că nu mai avem timp sau putință sau nu mai avem unde! Și ne mirăm că ne intoxicăm cu mâncare!” spune specialistul.
„Eu sunt din Ardeal. Bunicii mei mâncau slană cu pită. Care-i problema? Nu aveau colesterolul crescut. Da, dar după ce mâncau slană cu pită, nu că beau o glajă de palincă, dar se duceau și coseau. Dacă nu faci efort intens, de ce mănânci alimente bogate în energie, că n-ai nevoie, te intoxici cu ele. De aceea întrebarea n-a fost niciodată ce, întrebarea este cât. Cât mănânci și câtă mișcare faci”, a subliniat Doru Negru.
Ce înseamnă mâncare tradițională românească
Mâncarea tradițională este mâncarea populației dintr-o anumită zonă. Această populație a constatat în timp că dacă faci într-un fel e bine, dacă faci în alt fel, e rău. Iar ceea ce e bine s-a transmis din generație în generație. La fel s-a întâmplat și cu mâncarea.
Mâncarea tradițională românească înseamnă să înmulțești o bucățică de carne cu zarzavaturi și apă și să faci o ciorbă sau să înmulțești o bucățică de carne cu rădăcinoase și să faci o tocăniță, pe care o mănânci cu pâine sau cu mămăligă, și pe care o gătești prin fierbere. Din când în când, bucățica asta de carne o dai la o parte, pentru a fi de post. Asta e mâncarea tradițională în zona noastră, spune medicul nutriționist.
În zona Japoniei, se mănâncă orez, că acolo orez crește, și pește crud. În China, se mănâncă tot ce stă cu spatele la soare și orez. La Polul Nord, se mănâncă grăsime de balenă și eschimoșii nu au nici colesterolul, nici trigliceridele crescute, dar ei tremură 24 de ore din 24, a menționat Doru Negru.
„Mama mare tăia găina când găina era bătrână, nu mai făcea ouă sau cocoșul nu mai călca găina sau era prea bătrân sau era prea rău și mă ciupea pe mine de picioare. Și ce făcea mama mare cu găina asta? Păi, din găina asta gătea și trăiam o săptămână. Noi, acum, o punem la frigare și o mâncăm toată odată.
Mama mare tăia porcul. O, ce frumusețe! Și jumătate din porc se ducea la rudele de la oraș, că „săracii, n-au” și jumătate de porc rămânea la cei de la țară, care erau mai mulți. Și această jumătate de porc ajungea tot anul! Noi, acum, cumpărăm porcul să facem „porcării” de Crăciun și-n ianuarie, iar cumpărăm carne!” – constată medicul nutriționist.
De ce este benefic postul
Bunicii noștri țineau post. N-ar fi rezistat acest obicei, dacă nu era benefic și sănătos. Cât ține postul cel mai lung? 40 de zile. Cât îți trebuie ca să mori de foame dacă nu mănânci nimic? 42 de zile! Iar postul acela lung are din când în când dezlegare la proteină de calitate, la pește, ca să nu te asteniezi. Și ca să poți să te antrenezi și să reziști, trebuie să ții posturile de peste an, de miercurea și vinerea. E foarte frumos rânduit. Și noi călcăm în picioare ceea ce zeci, sute, mii de ani s-a șlefuit încet prin obiceiuri bune păstrate, spune Doru Negru.
Concepția că dacă nu mănânci carne n-ai putere să muncești „este o poveste, hai să fim serioși! Măgărește vorbind, mergând la absurd, în Siberia, la Auschwitz, la canal, n-au văzut oamenii aceia carne! Și aveau în putere, că n-aveau încotro. Sunt rău, sunt ticălos, merg până la absurd, dar aici e povestea noastră. Boala noastră se cheamă intoxicație cronică voluntară cu mâncare la un sedentar!” – subliniază dr. Negru.
„Și mai e o chestie, foarte interesantă. Vedeți, noi, în prostia noastră, am întors mașina lumii cu susu’n jos! Am transformat mijlocul într-un scop. Mâncarea e un mijloc de a supraviețui, nu-i un scop!” atrage atenția medicul.
„Moda” alimentară: ce se spunea în anii 60 și ce se spune acum
Și mai e o treabă. Există niște mode, ca peste tot. Hai să ne gândim un pic:
Prin anii ’60: „Vaaai, nu mânca slănină, nu mânca unt, nu untură, colesterol, vai, vai, vai, să nu cumva să te atingi! Mănâncă margarină!” Acum: „Hiii, margarină! Grăsime trans! Aoleuuu, screloză curată! Mănâncă unt, mănâncă untură!”
În anii 60: „Nu găti cu untură, că vaaai, ce rău îți face! Gătește cu ulei!” Acum, ce spun? „Nuuu, uleiul prăjit, acroleină rău, grăsimi trans, vai, vai! Mai bine gătește cu untură!”
Ce se spunea în anii 60? „Nu mai mult de două ouă pe săptămână, două gălbenușuri, screloză curată, colesterol de nu se poate!” Acum: „Dar un ou pe zi este sănătate curată! E cel mai complet și cel mai bun aliment!”
Anii 60: „Carne de porc? Să nu te prind! Screloză, de nu se poate!”. Acum: „Carnea de porc e carne albă, e sănătate curată”. Pe cine să înțelegi? se întreabă doctorul Doru Negru.
Mâncarea poate face la fel de rău ca țigările și drogurile
El mai atrage atenția asupra unui aspect, pe care îl consideră „și mai rău”: Pe măsură ce trece vremea, ne place sau nu, îmbătrânim, iar în partea a doua a vieții, când începem să scriem cu „4” în față, deja organismul nostru se pune pe economisit. El știe din memoria ancestrală: voi găsi tot mai greu mâncare, pentru că pe măsură ce îmbătrânește, animalul aleargă tot mai mult și mănâncă tot mai puțin. Găsește tot mai greu mâncare și pe aia când o găsește, vine unul mai iute și mai puternic și o fură. Și atunci, în mod firesc și normal, în partea a doua a vieții, organismul se pune pe economisit. Noi, exact în momentul în care organismul nostru s-a pus pe făcut economii, în loc să alergăm mai mult și să mâncăm mai puțin, cum ar fi normal și firesc, mâncăm mai mult, că avem cu ce, alergăm mai puțin, că nu mai avem timp și putință și ne mirăm că ne crește burta, fundul, glicemia, colesterolul, trigliceridele, acidul uric, tensiunea. Nu mai dau înapoi! De ce? Pentru că ne intoxicăm cu mâncare și nu vrem să înțelegem treaba asta!
În capul nostru a intrat din copilărie că mâncarea e bună și băutura sau țigările sau drogurile sunt toxice. Nu e adevărat! Și mâncarea, și băutura, și țigările, și drogurile sunt la fel, la fel, la fel de toxice! conchide medicul Doru Negru.
