Parlamentarul USR PLUS Claudiu Mureşan a făcut o vizită la Centrul de Recuperare şi Reabilitate a Persoanelor cu Handicap din Dumbrăveni. Politicianul s-a bucurat de vizita făcută şi a fost foarte încântat de ceea ce a întâlnit acolo. El spune că îl leagă foarte multe amintiri de „căminul de nevăzători” din Dumbrăveni, are foarte multe rude care au lucrat acolo, iar fratele lui a fost directorul instituţiei mai bine de trei decenii.
Politicianul este indignat de faptul că acum în centru mai lucrează foarte puţini oameni, care se descurcă greu cu cele necesare. astfel, a transmis că va merge la Consiliul Judeţean şi la Ministerul Muncii pentru a vedea ce posibilităţi sunt pentru a repune pe picioare centrul.
„Oamenii sunt suflete, nu numere!
Am revenit la Centrul de Recuperare şi Reabilitate a Persoanelor cu Handicap din Dumbrăveni (CRRPH Dumbrăveni), fostul “cămin de nevăzători”, așa cum îi spun localnicii.
Să-i revăd pe cei care nu pot să vadă, dar pot să simtă înzecit. Au rămas puțini. Foarte puțini!
Am fost des pe acolo, de instituţia aceasta, înfiinţată în 1958, mă leagă multe. Cu doar câteva excepţii, toată familia mea a lucrat acolo, rude, prieteni au lucrat sau lucrează acolo, iar fratele meu a fost directorul instituției vreme de 34 de ani.
Am regăsit-o aici pe Chiraţa Naciu, o doamnă care trăiește în acest cămin de când se ştie. Chirața și sora dânsei. Centrul acesta este casa ei. Chirața era prietena regretatei mele mame, pe vremea când ea lucra ca bucătăreasă în acest centru.
Acum, doamna Naciu, e liderul beneficiarilor de servicii din centru şi mi-a povestit despre neliniștile şi problemele lor, despre cum statul a redus, și continuă să reducă, numărul celor îngrijiţi în centru, să-i mute în alte părţi pe cei familiarizaţi deja cu acest loc.
E dramatic pentru cei ce au acest ghinion, e o dramă să fie mutaţi aşa, ca nişte obiecte, luați dintr-un loc și puși în altul.
Ideea este că, în fapt, instituţia poate îngriji foarte bine mult mai mulţi oameni şi nu trebuie ca birocraţia ineptă, arbitrară, să distrugă ceea ce poate fi foarte bine ajustat, îmbunătăţit cu un minim efort. Cu suflet!
Acum câţiva ani în această instituţie trăiau peste 500 de oameni. Acum au mai rămas doar 70. Restul au fost mutaţi la alte centre, unii au murit departe de locul în care se simţeau ca acasă, alții se chinuie probabil să se obisnuiască în noua casă “alocată” de stat.
Am discutat şi cu Raluca Muntean, directorul centrului. E foarte tânără, are doar 32 de ani. O minune de om, caldă şi empatică, foarte activă şi implicată. A luptat și luptă pentru centrul acesta si am toată încrederea în acțiunile ei fiindcă pentru ea, beneficiarii sunt familia ei.
Am văzut la Raluca empatia de care are nevoie sistemul de sănătate, am vazut un om din sistem lăcrimând atunci când i-am mărturisit că sunt recunoscător și impresionat de caldura cu care trateaza bolnavii.
Problema restructurării centrelor de acest tip nu este noua și sunt conștient de faptul că nu sunt primul care încearcă să gaseasca solutiile potrivite pentru eficientizarea activitătii acestora. Vreau însă sa ma implic în acest proiect, vreau să atrag atentia celor care decid în proces că rezolvarea problemelor sistemului trebuie să se facă cu umanitate și în etape bine definite, cu suflet și empatie.
Voi merge chiar săptămâna viitoare la Consiliul Județean și apoi, dacă este nevoie, la Ministerul Muncii.
Există o infrastructură bine pusa la punct în care s-au băgat 3,5 milioane lei și care încă nu e dată în funcțiune. Infrastructura aceasta poate să deservească 2 centre separate, 98 de bolnavi.
Se pot găsi soluții dacă ne gândim la oameni, dacă ne gândim la fiecare în parte și nu tragem o linie, ca de admitere, pe un lot de doar 50. Oamenii nu sunt numere!
Deciziile pentru oameni trebuie luate cu cap, etapizat, gândit uman, nu industrial, în niciun caz rece, rigid, birocratic.
Aici nu vorbim de o restructurare de fabrică, nu vindem produse, nu facem profit. Discutăm de vieţi şi destine, de oameni.
Oameni, nu cifre!”, a scris Claudiu Mureşan pe pagina personală de Facebook