În urma unui studiu, cercetătorii au identificat cele mai bune locuri de pe planetă în care se poate supraviețui unui colaps global al civilizației. Cele mai bune țări de locuit într-un astfel de scenariu sunt Islanda, Marea Britanie, Tasmania sau Irlanda. Totodată, Noua Zeelandă, unde, aparent, miliardarii lumii au început deja să cumpere pământ pentru a se pregăti de o eventuală apocalipsă, este catalogată drept cea mai bună țară din lume pentru a supraviețui unui colaps global al civilizației, potrivit unui studiu citat de The Guardian.
Potrivit unui studiu care face referire la faptul că civilizația umană se află „într-o stare periculoasă” din cauza societății puternic interconectate și a consumului intensiv de energie, cât și a daunelor aduse mediului înconjurător prin poluare, există posibilitatea apariției unui colaps din cauza șocurilor, precum cele determinate de o criză financiară severă, impactul crizei climatice, distrugerea naturii şi chiar o pandemie mai gravă decât cea provocată de COVID-19 sau o combinaţie a acestora.
Pentru a evalua națiunile care ar fi cele mai rezistente la un astfel de colaps global, cercetătorii au clasificat țările în funcție de capacitatea lor de a crește producția de alimentele pentru populația lor, în funcție de capacitatea de a-și proteja granițele împotriva migrației în masă nedorite, în funcție de abilitatea de a-și menține rețeaua electrică la un nivel optim și în funcție de abilitatea de a controla și dezvolta industria manufacturieră. Insulele din regiunile temperate și în mare parte cu densități scăzute ale populației s-au clasat pe primul loc.
Eficiența economică a afectat rezistența statelor la viitoarele șocuri sociale
Cercetătorii au declarat că studiul lor a evidențiat factorii pe care națiunile trebuie să îi îmbunătățească pentru a-și spori rezistența față de viitoarele șocuri sociale. Aceștia au mai afirmat că perspectiva societății globalizate, care a pus preț de-a lungul timpului mai mult eficiența economică, a afectat capacitatea statelor de a crea rezerve necesare care trebuie să existe permanent în sectorul alimentar și în alte sectoare vitale ale unei societăți.
De asemenea, cercetătorii au evidențiat că miliardarii lumii au început să cumpere terenuri în Noua Zeelandă, pe care să construiască buncăre ce i-ar putea ajuta să supraviețuiască unei eventuale apocalipse. „Nu am fost surprinși că Noua Zeelandă se află pe lista noastră”, a transmis profesorul Aled Jones, cercetător la Institutul Global pentru Sustenabilitate din cadrul Anglia Ruskin University din Marea Britanie.
Acesta a adăugat că țările care ocupă primele locuri în topul țărilor unde poți supraviețui unui colaps global al civilizației au fost alese în funcție de cum acestea pot să-și protejeze granițele, dar și în funcție de climatul acestora, care trebuie să fie în mod special temperat.
„Am fost destul de surprinși că Marea Britanie se află printre primele cinci țări, pentru că este un stat dens populat, a externalizat producția și nu a fost nici cel mai rapid în ceea ce privește dezvoltarea tehnologiei regenerabile. De asemenea, produce doar 50% din propriile alimente în acest moment. Cu toate acestea, Marea Britanie are potențialul de a rezista șocurilor”, a mai spus profesorul Aled Jones.
Studiul, care a fost realizat de profesorii Aled Jones și Nick King de la Institutul Global pentru Sustenabilitate din cadrul Anglia Ruskin University și care a fost publicat în revista Sustainability, prevede că „consumul mare de energie al civilizației industriale, care caracterizează epoca modernă, reprezintă o situație anormală comparată cu mare parte din istoria omenirii”.
În același timp, studiul mai evidențiază că din cauza distrugerii mediului înconjurător, a resurselor limitate și a creșterii populației mondiale, „civilizația umană se află într-o stare periculoasă, care presupune riscuri mari și în creștere” în ceea ce privește șocurile sociale.
„Bărcile de salvare” pe marea colapsului social global
Locurile care nu au suferit de pe urma „efectelor ieşite din comun ale colapsului societăţii şi pot, astfel, să menţină un control asupra populației” au fost descrise în studiu drept „bărci de salvare”.
S-a constatat că Noua Zeelandă are cel mai mare potențial de a supraviețui relativ nevătămată șocurilor sociale sau unui posibil colaps social global datorită energiei sale geotermale și hidroelectrice, a suprafeței mari de terenuri agricole și mai ales densității scăzute a populației umane.
Profesorul Aled Jones a declarat că în ultimii ani, având în vedere că au avut loc pierderi majore de alimente și resurse alimentare la nivel mondial, o criză financiară și o pandemie, „întreaga lume a avut norocul că aceste evenimente nu s-au întâmplat același timp”. Totuși, mai remarcă Aled Jones, „nu există niciun motiv real pentru care nu se pot întâmpla toate în același timp și într-un singur an”.
„Mă îngrijorează să văd tot tot mai multe astfel de evenimente, însă am speranța că putem învăța mai repede decât am făcut-o în trecut că reziliența este importantă. Având în vedere că toată lumea vorbește acum despre „reconstruirea mai bună” a lumii după pandemie, dacă nu pierdem acest impuls, aș putea fi mai optimist decât am fost în trecut”, a transmis profesorul Aled Jones.
Pandemia de coronavirus, în opinia lui Jones, a demonstrat că guvernele pot acționa rapid atunci când este necesar, acesta subliniind modul „imediat” prin care s-au închis granițele și cât de repede guvernele au lua decizia de a schimba lucrurile.
Profesorul Aled Jones atrage atenția, însă, că modul în care s-au raportat guvernele și au acționat în ceea ce privește pandemia provocată de virusul SARS-CoV-2 nu este cea mai eficientă soluție pentru rezistența pe termen lung la șocurile sociale.
„Trebuie să reconstruim unele părți ale sistemului nostru social și să îl îmbunătățim cu planuri de rezervă, astfel încât, dacă apare un șoc social, să avem capacitatea de a răspunde în mod corespunzător”, a mai punctat Aled Jones, care a precizat și că „trebuie să începem să ne gândim mai mult la reziliență atunci când vine vorba de planificarea și construcția de proiecte la nivel global”.
