Impasul negocierilor dintre țările producătoare de petrol cu privire la creșterea producției de țiței ar putea duce la un război al prețurilor, pe măsură ce crește cererea de petrol, a declarat marți Agenția Internațională pentru Energie (IEA), potrivit Reuters.
Îngrijorarea agenției din Paris cu privire la aprovizionarea redusă cu petrol vine la mai puțin de două luni după ce a emis un raport de referință care avertiza că investitorii nu ar trebui să finanțeze noi proiecte de petrol, gaze sau cărbune, dacă lumea dorește să atingă emisiile nete zero până la mijlocul secolului.
„Riscul unei bătălii pe cota de piață, chiar dacă la distanță, stă peste piețe, la fel ca și potențialul prețurilor ridicate la combustibil care ar alimenta inflația și ar putea deteriora o redresare economică și așa fragilă”, a spus IEA.
„Impasul OPEC + înseamnă că, până când se poate ajunge la un compromis, cotele de producție vor rămâne la nivelurile din iulie. În acest caz, piața petrolului se va strânge semnificativ pe măsură ce cererea va reveni după prăbușirea provocată de COVID de anul trecut”, arată IEA în raportul său lunar pentru piața petrolului.
Țările OPEC+ au anulat săptămâna trecută discuțiile privind creșterea producției de țiței, din cauza opoziției Emiratelor Arabe Unite. Ministrul saudit al energiei, prințul Abdulaziz bin Salman, a făcut un apel „compromis și rațiune” pentru a obține un acord, după două zile de discuții eșuate. Secretarul general al OPEC, Mohammad Barkindo, a anunțat luni că ședința a fost anulată, fără a fi stabilită o dată pentru următoarea reuniune.
OPEC+, care reunește membrii OPEC, Rusia și alți producători de țiței, a convenit anul trecut reduceri record de producție de aproape 10 milioane de barili pe zi, aproximativ 10% din producția mondială, ca urmare scăderii cererii în pandemie. Limitele au fost relaxate treptat și producția este acum la aproximativ 5,8 milioane de barili pe zi.
Deși creșterea numărului de cazuri COVID-19 în unele țări rămâne un risc, nivelurile de stocare a petrolului în majoritatea țărilor dezvoltate au scăzut cu mult sub mediile istorice, mai arată raportul. Volatilitatea pieței provocată de impas nu a servit nici producătorilor, nici consumatorilor și, deși prețurile mai mari ale combustibililor ar putea oferi un impuls dezvoltării mai multor energii regenerabile, „volatilitatea nu ajută la asigurarea unor tranziții energetice ordonate și sigure”.
„Este probabil ca piața petrolului să rămână volatilă până când există o claritate a politicii de producție OPEC +. Și volatilitatea nu ajută la asigurarea unor tranziții energetice ordonate și sigure – și nici nu este în interesul producătorilor sau al consumatorilor”, a adăugat IEA.
Arabia Saudită și Rusia au propus creșterea producției, cu prudență, cu 400.000 de barili în fiecare lună între august și decembrie, idee pe care alte țări au susținut-o în general. De asemenea, cele două țări au căutat să extindă un acord de aprovizionare pentru a doua jumătate a anului 2022 între producătorii OPEC+, dincolo de luna aprilie, când acesta ar urma să expire.
Unii analiști consideră că Arabia Saudită dorește un preț ceva mai ridicat atât pentru a-și crește veniturile, cât și pentru a încuraja investiții pe termen lung în industrie, temându-se că piața nu va face față deficitelor în următorii ani.
Emiratele Arabe Unite s-a opus prelungirii spunând că cota sa stabilită în acordul inițial de reducere a aprovizionării – la apogeul crizei COVID-19 din aprilie 2020 – nu a luat în considerare capacitățile sale maxime, iar nivelul de baza de la care s-a extins producția de petrol din mai 2020 ar trebui revizuit.
În ultimele șase luni, prețul petrolului a crescut cu 50%.
