Diferențele de punctaj au fost uriașe după corectarea lucrărilor la contestații. În unele cazauri, diferențele au fost chiar și de 3-4 puncte între notele date inițial și notele finale rezultate în urma contestațiilor de la Evaluarea Națională și Bacalaureat 2021. Ministrul Sorin Cîmpeanu spune că acei profesori care au greșit atât de mult în calcularea notei vor fi identificați și se vor lua măsuri împotriva lor.
La Bacalaureat, dintr-un total de aproape 56.000 de contestații, aproape 53.000 s-au soldat cu schimbarea notei, dintre care 47.000 au fost în limita de un punct, iar aproape 6.000 de lucrări au fost evaluate la diferențe mai mari de un punct. Dintre acestea, 19 note au fost evaluate cu diferențe: în plus – 16 note, în minus – 3 note.
La Evaluarea Națională a fost 20.000 de contestații, dintre care peste 18.000 s-au soldat cu modificarea notei, în condițiile în care „baremul a fost foarte strâns, foarte exact, foarte corect întocmit, în așa fel încât ne-am fi așteptat la un subiectivism mult redus”, a declarat la Digi24 ministrul educației, Sorin Cîmpeanu.
Corectarea informatizată s-ar putea introduce chiar de anul viitor
„Și totuși, s-a manifestat. Înseamnă că factorul uman, acei colegi implicați în Evaluarea Națională și Bacalaureat au nevoie de mult mai multă pregătire. Mai mult decât atât, înseamnă o măsură precum corectarea informatizată, care elimină subiectivismul – fie din perspectiva erorilor umane, fie din perspectiva greșelilor mai mult sau mai puțin intenționate”, a arătat ministrul.
El a explicat ce înseamnă această corectare informatizată și care ar fi avantajele. „Evaluatorii nu s-ar mai cunoaște între ei, acolo unde avem întrebări de tip grilă, corectura poate să fie făcută direct în soft, care să semnaleze și eventualele diferențe întrei cei doi evaluatori care nu se cunosc între ei. Toate aceste lucruri vor putea fi făcute la evaluarea națională la clasa a II-a, a IV-a și a VI-a și chiar la Evaluarea Națională, chiar de anul viitor, chiar dacă este un obiectiv extrem de ambițios – în afară de mine, nu sunt mulți aceia care cred că poate fi făcut. Această evaluare informatizată s-ar putea introduce la nivel de proiect pilot și la Bacalaureat încă de anul viitor, înainte de a avea acel Bacalaureat bazat pe competențe”, a spus Sorin Cîmpeanu, vineri, la Digi24.
El a arătat că 2.467 de elevi au promovat Bacalaureatul după contestații.
„Cei care au greșit flagrant să nu mai corecteze vreodată!”
Întrebat dacă are cum să-i identifice pe acești profesori care au evaluat greșit, ministrul a răspuns: „O, da!”. Aveți ce să faceți ca să nu mai fie corectori la un viitor examen? a fost întrebat în continuare ministrul. „Chiar da!”, a dat el asigurări.
„Am cerut situația diferențelor mult peste limita admisibilă pentru o eroare umană și la Evaluarea Națională, și la Bacalaureat. În toate aceste situații vom vedea exact lucrările și vom lua măsurile care se impun. Prima măsură, nu mă feresc s-o spun, ar fi aceea ca cei care au greșit flagrant să nu mai corecteze vreodată sau cel puțin să nu mai corecteze până nu dovedesc că vor putea să facă evaluări corecte. Pierderile sunt foarte mari la nivelul încrederii în sistemul de învățământ și în sistemul de evaluare. Sunt mult prea mari. Este pentru primul an când am insistat să facem publice aceste diferențe – câte note s-au modificat, câte în plus și câte în minus, câte cu diferențe mai mult de un punct, mai puțin de un punct, câte mai mari de două, de trei și avem chiar o notă cu diferențe de 4 puncte”, a arătat ministrul.
El a spus că regulamentul în momentul de față nu prevede o super-corectare, de către un al treilea rând de corectori, dar prevede posibilitatea ministerului de a solicita acea lucrare și a verifica ce s-a întâmplat. „Cei care au greșit flagrant, să suporte consecințele!” a cerut ministrul.
Evaluarea profesorilor, și ea subiectivă
„Evaluarea profesorilor titluari va fi posibilă când vom avea o nouă lege a educației, care să prevadă obligativitatea unei evaluări obiective, bazată pe progresul elevului, și nu pe un teanc de documente care nu spun aproape nimic – și mă refer aici la evaluări care se fac la nivelul școlilor, care în proporție de 80 la sută sunt total irelevante, consumă din timpul cadrelor didactice care ar trebui să fie alocat elevului. Cadrul didactic consumă timp pentru a achiziționa tot felul de hârtiuțe care să certifice într-o modalitate mai mult sau mai puțin convingătoare, de obieci neconvingătoare, eventuale competențe”, a mai spus Sorin Cîmpeanu.
În urma contestațiilor, au rămas 36 de licee cu rată de promovare 0 din 21 de județe. Există licee care au rată de promovare zero pentru al doilea an consecutiv. „O măsură precum aceea, grosieră, de nealocare a cifrei de școlarizare pentru liceu nu este o soluție”, spune ministrul.
„Va merge corpul de control în toate cele 36 de licee, condus la nivel de director general sau secretar de stat din Ministerul Educației, poate chiar de ministru, pentru că am să doresc și eu să văd una, două, trei din aceste școli în care niciun elev nu a reușit să promoveze bacalaureatul. Cauzele sunt profunde și sunt grave. Verificăm cauzele, nivelul de implicare al cadrelor didactice, care este parcursul educațional al acestor elevi. S-ar putea să nu fie o surpriză că n-au promovat bacalaureatul, să fie probleme adunate în timp. Dacă am avut probleme adunate în ani și n-am intervenit deloc înseamnă că trebuie să intervenim, este o problemă profundă și gravă”, a arătat Sorin Cîmpeanu.