Creșterea temperaturii medii globale poate să se producă mult mai rapid și să cauzeze mai multe dezastre decât se prognozează în prezent, potrivit unei analize întocmite de 27 de oameni de știință din domeniul climatic, care fac parte din rețeaua World Weather Attribution (WWA).
Analiza experților climatici a fost realizată în urma valului de căldură din nord-vestul Americii de Nord, care a afectat populația din SUA și Canada, iar concluzia principală este că temperaturile caniculare record de aproape de 50 de grade Celsius de la sfârșitul lunii iunie ar fi fost „practic imposibilă” fără schimbările climatice provocate de oameni.
Cupola de căldură de săptămâna trecută deasupra provinciei canadiene British Columbia și a statelor americane Washington, Portland și Oregon a dus la o creștere nemaivăzută a temperaturilor zilnice, care au sărit la peste 40 de grade celsius în unele locuri, un vârf care ar fi fost considerat imposibil în urmă cu două săptămâni, consideră experții, care mai avertizează că e posibil ca clima să fi trecut de un prag periculos.
Localitatea canadiană Lytton a fost printre cele mai afectate de valul de căldură istoric, înregistrând temperaturi de până la 49,6 grade celsius. Trei incendii de proporții au înconjurat localitatea, iar în scurt timp orașul a fost în mare parte distrus.
De asemenea, temperaturile excepțional de ridicate au condus la o creștere a ratei deceselor bruște și la o creștere accentuată a vizitelor la spital pentru boli asociate cu căldura în exces, conform analizei WWA.
„Valurile de căldură sunt printre dintre cele mai mortale pericole naturale, iar această canicula a afectat o populație nepregătită pentru astfel de temperaturi extreme. De exemplu, majoritatea locuințelor nu erau dotate cu aer condiționat. Cel puțin câteva sute de decese sunt estimate ca având o legătură directă cu temperaturile extreme de căldură de la sfârșitul lunii iunie, însă datele exacte ale impactului acestei călduri excepționale asupra sănătății populației va fi cunoscută abia peste câteva luni”, notează experții WWA. Aceștia au folosit 21 de modele climatice pentru a estima cât de mult a influențat schimbările climatice căldura experimentată în zona din jurul orașelor Seattle, Portland și Vancouver, comparând clima, așa cum este astăzi, cu lumea așa cum ar fi fără încălzirea provocată de om.
„Dacă oamenii nu ar fi influențat clima în măsura în care au făcut-o, valul de căldură din SUA și Canada ar fi fost de 150 ori mai puțin probabil”, este una din concluzii.
Temperaturile cresc în întreaga lume ca urmare a emisiilor de gaze cu efect de seră, iar oamenii de știință au anticipat de mult timp că înregistrările temperaturii medii globale vor fi date peste cap cu o frecvență din ce în ce mai mare.
Autorii studiului au declarat că ultima creștere a temperaturii a depășit chiar și scenariile cele mai catastrofale ale modelelor climatice. În consecință, acest lucru îi obligă să își revizuiască cercetările asupra valurilor de căldură și să ia în considerare posibilitatea ca alte părți ale lumii, inclusiv Marea Britanie, să sufere șocuri de temperatură similare.
„Acesta este de departe cea mai mare creștere bruscă a temperaturii pe care am văzut-o vreodată”, a transmis dr. Friederike Otto, directorul asociat al Institutului pentru schimbări de mediu de la Universitatea Oxford, care este și unul dintre fondatorii grupului de lucru World Weather Attribution. „Cu siguranță nu ar trebui să ne așteptăm ca valurile de căldură să se comporte așa cum au făcut-o în trecut. Trebuie să ne pregătim pentru ce urmează”, a mai spus profesorul Otto.
O nouă etapă a încălzirii globale
Experții încearcă să vadă dacă zonele afectate de temperaturile extreme de căldură de la sfârșitul lunii iunie au fost pur și simplu ghinioniste sau dacă sistemul climatic a depășit un prag important și a intrat într-o nouă etapă, în care o cantitate mică de încălzire globală poate provoca o creștere mai rapidă a temperaturilor extreme.
Nu există, deocamdată, un consens științific în acest sens, dar cercetătorii vor studia de urgență dacă alte forme de perturbare a climei, cum ar fi seceta sau fluxul încetinit al curenților de aer curgători, ar putea amplifica valurile de căldură, conform BBC News.
Un alt autor al noii studiului, Geert Jan van Oldenborgh, cercetător la Institutul regal de meteorologie din Olanda, a declarat că până anul trecut modelele climatice standard presupuneau că există o limită superioară a valurilor de căldură care se mișcau de aproximativ două ori mai rapid decât tendințele globale mai mari de încălzire a temperaturii.
„Am crezut că știm ce se întâmplă. Apoi a venit valul de căldură care a fost cu mult peste limita superioară. Cu cunoștințele pe care le aveam anul trecut, acest lucru părea imposibil. A fost surprinzător și zguduitor ce s-a întâmplat”, a spus Oldenborgh, subliniind că „acum suntem mult mai puțin siguri de cum se vor amplifica valurile de căldură decât eram acum două săptămâni. Suntem foarte îngrijorați de posibilitatea ca acest lucru să se întâmple peste tot, dar pur și simplu nu știm încă cum, unde și când se va întâmpla”.
Temperaturile înregistrate în Canada și SUA sunt doar începutul
Peste 500 de decese au fost asociate valurilor de căldură din America de Nord, care au provocat, de asemenea, incendii de pădure, inundații, întreruperi de energie electrică, blocând în același timp și multe drumuri.
Oamenii de știință au subliniat că tendințe similare de încălzire ar putea să se regăsească în multe alte părți ale lumii, deși acestea sunt adesea puțin raportate, în special în Africa subsahariană, care nu are la fel de multe stații de monitorizare precum sunt în America de Nord. Locuri din Siberia și Pakistan au experimentat recent valuri de căldură neobișnuit de intense. Cele mai fierbinți zile din iunie au fost înregistrate luna trecută și la Helsinki, Moscova și Estonia.
Grupul World Weather Attribution a trasat anterior o legătură puternică între criza climatică și alte evenimente extreme, inclusiv canicula din 2020 din Siberia, incendiile australiene de la sfârșitul anului 2019 și începutul anului 2020, valurile de căldură europene din 2018 și 2019 și furtuna tropicală Imelda, care a lovit Texasul în toamna lui 2019.
Citește și: Grafic. Cum a crescut temperatura medie globală în ultimii aproape 200 de ani și cum poate fi atribuit acest lucru activității umane
Mai mult decât furtuni și inundații, dr. Friederike Otto a mai transmis emisiile de CO2 produse de om au cea mai mare și mai distructivă influență asupra valurilor de căldură, care acum ating niveluri care nu sunt reprezentate în mod corect în modelele actuale de prognoză.
Costurile, în ceea ce privește decesele, bolile, orele de lucru pierdute sau daunele materiale au crescut rapid, a spus Maarten van Aalst, cercetător de la Centrul Climatic Semiluna Roșie și Universitatea din Twente din Olanda.
„Valurile de căldură au fost în fruntea topurilor globale ale celor mai mortale dezastre naturale atât în 2019, cât și în 2020. Vedem, prin urmare, că ne confruntăm cu o situație critică care nu mai reprezintă nicio surpriză, ci face parte dintr-o tendință globală foarte îngrijorătoare”, a spus Maarten van Aalst.
Numărul raportat nu este estimat în ce mai corespunzător mod, deoarece căldura este rareori menționată drept o cauză pe certificatele de deces. Van Aalst a cerut guvernelor să consolideze sistemele de avertizare timpurie a fenomenelor meteo extreme și să intensifice măsurile pentru combaterea valurile de căldură. Arhitecții și urbanistii ar trebui, de asemenea, să proiecteze clădiri și centre urbane cu mai mult spațiu verde și zone de răcire, a mai declarat Maarten van Aalst.
Cercetătorii reuniți în cadrul grupului științific World Weather Attribution au mai precizat că la nivelul actual de încălzire a temperaturii medii globale, cu aproximativ 1,2 grade celsius peste nivelurile preindustriale, recentul val de căldură mortală din nord-vestul Americii rămâne un eveniment deosebit, care nu va fi resimțit foarte des. Însă, dacă temperatura medie globală ar crește cu două grade celsius față de perioada preindustrială în jurul anului 2050, cum sugerează unele modele climatice, fenomene precum cel din Canada și SUA ar putea apărea o dată la cinci sau 10 ani