Ordonanța de Urgență care permite împușcarea urșilor – Pot fi ucise și ursoaicele cu pui

Ministerul Mediului a publicat Ordonanța de Urgență care prevede intervenția în cazul atacurilor urșilor. OUG a fost prezentată în ședința de Guvern. Potrivit documentului consultat de Digi24.ro, intervenția în cazul urșilor care ajung în intravilanul localităților se face „gradual”, extragerea prin împușcare fiind meționată în cazul în care „siguranţa şi securitatea cetăţenilor sau a bunurilor sunt puse în pericol”.  De asemenea, urșii pot fi împușcați dacă „siguranţa şi securitatea membrilor echipei de intervenţie sunt puse în pericol”. Ordonanța prevede că pot fi împușcate și ursoaicele cu pui, caz în care puii vor ajunge într-un adăpost.

Ordonanța de Urgență pregătită de ministerul Mediului prevede că „intervenția imediată asupra exemplarelor de urs în intravilanul localităților se efectuează gradual” prin următoarele metode:

• îndepărtarea prin diverse mijloace;
• tranchilizare și relocare;
• extragere prin eutanasiere sau împușcare.

În cazul în care exemplarul îndepărtat prin alungare revine în mod repetat, echipa de intervenție procedează la intervenţia prin tranchilizare si relocarea acestuia. Tranchilizarea va fi efectuată de medicul veterinar.

Însă, dacă ursul pune în pericol siguranța cetățenilor, a bunurilor sau a echipei de intervenție acesta va putea fi ucis.

Echipa de intervenție este condusă de primar/viceprimar și este formată din jandarm, vânător și medic veterinar, iar decizia daca animalul este ucis sau nu aparține echipei de intervenție.

Ministrul Mediului a explicat că decizia se va lua prin vot, cu majoritate, astfel că 3 membri ai echipei trebuie să susțină aceeași soluție. Acesta a recomandat oamenilor ca, la vederea unui urs în localitate, să sune imediat la 112.

De asemenea, proiectul prevede că „împiedicarea prin orice mijloace a intervenției imediate constituie contravenție și se sancţionează cu amendă contravențională între 7.000 și 10.000 lei.”

Ordonanța de Urgență prevede în anexe și indicații prin care este evaluat „comportamentul animalului sălbatic”.

Comportamentul general – Nivelul de risc:

• Animalul a fost observat ocazional în intravilan – redus
• Animalul se retrage la observarea oamenilor (50-100 m) – redus
• Animalul nu se retrage la observarea oamenilor (50-100 m) – mediu
• Animalul surprins/alungat lansează un atac fals – mediu
• Animalul a fost observat repetat în intravilan – mediu
• Animalul nu este oprit de măsuri de protecţie existente – mediu
• Animalul se hrăneşte cu gunoaie în prezenţa oamenilor – mediu
• Animalul se află prins într-o capcană neautorizată – mare
• Animalul surprins/alungat lansează un atac – mare
• Animalul intră în gospodării şi nu se retrage în prezenţa omului – mare
• Animalul nu se retrage când este alungat – mare
• Animalul devine agresiv în urma administrării substanțelor tranchilizante – mare
• Animalul atacă omul în zona locuită – mare
• Animalul atacă animale domestice în intravilan – mare.

Vântorii vor fi plătiți pentru uciderea urșilor. Carnea ursului ucis rămâne la fondul de vânătoare

„Extragerea” urșilor prin împușcarea, făcută de reprezentanții fondurilor cinegetice (vânători), va fi remunerată, în baza unui contract prevăzut într-una dintre anexele proiectului. Însă, potrivit contractului, „tariful convenit pentru serviciile de intervenție este cel stabilit în ANEXA V”, anexă care lipsește de pe siteul ministerului Mediului unde este publicat proiectul cu anexele.

După ce ursul este împușcat, blana și craniul exemplarului ucis se predau Gărzilor forestiere, rămân în proprietatea statului, iar carcasa exemplarului extras prin împușcare revine gestionarului care a efectuat extragerea, adică fondurilor de vânătoare.

Costurile privind gestionarea exemplarelor extrase prin eutanasiere sau împuşcare vor fi suportate de către Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, prin autoritatea publică locală care are contract de permanenţă cu Gestionarul sau prin Garda forestieră, în cazul în care intervenția a fost efectuată de aceasta din urmă, se mai arată în proiectul de OUG.

Proiectul și anexele pot fi consultate AICI.

Șeful Gărzii de Mediu: Avem nevoie de oameni deștepți care fac aceste politici și nu niște interese de vânătore

Șeful Gărzii de Mediu Octavian Berceanu a declarat, miercuri, la Interviurile Digi24.ro, că are suspiciuni în legătură cu practicile folosite de vânători care atrag ursul în apropierea localităților pentru a face presiune pentru împușcarea acestora.

„În realitate, în multe locații ursul este momit și hrănit în apropierea localităților. Uneori este hrănit de turiști, dar sunt și alții care hrănesc având alte interese și asta este foarte clar”, a declarat Berceanu.

„Când am spus că am suspiciuni legat de ursul Arthur am spus că am suspiciuni legate de monitorizare. Ursul nu vine din vârful muntelui și aleargă, aleargă până îți intră în curte. Poate am făcut goană la urs ca el să ajungă în zona asta să avem motive și îngrijorări fabricate. Am hrănit ursul în proximitate pentru că am câștiat bani din fotografierea ursului și poate chiar și din vânătoare când avem un exemplar mare și am dat vina pe o ursoaică care a provocat pagube”, spune Octavian Berceanu.

Acesta a precizat că „găsim oameni sau asociații care hrănesc aceste animale și normal că avem incidente. Avem multe lucruri de învățat dacă îi cercetăm comportamentul ursului și dacă avem oameni deștepți care fac aceste politici și nu niște interese de vânătore”.

Șeful Gărzii de Mediu spune că „împușcarea ursului e ultimul lucru” pe care ar trebui să îl facă autoritățile, când au „ epuizat toate alternativele”. „Dar astea sunt momente foarte rare. Până a ajunge în punctul să apeși pe trăgaci ai foarte multe posibilități de a evita acel moment”, mai spune Octavian Berceanu.

Activiștii de mediu critică OUG: Încalcă Directiva europeană Habitate

Activiștii de mediu spun că Ordonanța de Urgență încalcă Directiva Habitate prin transferul decizie de împușcare de la minister și Academie, la o „adunare ad-hoc” formată din primar, vânător, jandarm și veterinar.

„OUG încalcă Directiva Habitate si deciziile CJUE (în special decizia C-88/2019) pentru că elimină atât MMAP cât și Academia Română din decizia de împușcare/relocare a urșilor și o transferă la nivelul unei adunări ad-hoc alcatuite din primar, jandarm, medic veterinar, paznic de vânătoare sau angjat al gărzii forestiere care votează. Practic, ministerul se spala pe maini , coboară decizia la cel mai jos nivel”, spune Codruț Feher, președintele Asociaţiei „Alianţa pentru combaterea abuzurilor”.

Acesta mai precizează că procedura stabilită prin OUG este una care „nu poate salva pe nimeni”, pentru că este o intervenție post-factum.

„Proiectul de OUG reglementează o procedură stufoasă, contradictorie, ambiguă, aproape inaplicabilă și eminamente inutilă pentru  că este tot o acțiune post-factum care, în cazurile cu adevărat grave care implică atacuri iminente nu împiedică/nu întrerupe aceste atacuri ale urșilor ci doar gestionează o eventuală situație post-atac. Împușcarea urșilor e permisă pentru motive derizorii ca de exemplu dacă siguranţa bunurilor de orice fel aparţinând cetățenilor e pusă în pericol, chestiune care reprezintă încalcarea Directivei care prevede că derogările se dau doar pentru prevenirea unor pagube grave”, mai spune Feher.

„Nu e în regulă nici împușcarea urșilor care atacă amimale în intravilan dacă există alternativă satisfăcătoare și există: alungarea cu spray cu piper sau gloanțe de cauciuc plus garduri electrice. La fel și cu ursul care intră în gospodării și nu se retrage în prezența omului. Sunt cazuri în care ursul alungat se urcă în copac și nu coboară de frică până la trecerea pericolului. Or, conform OUG asta este o situație în care ursul poate fi împușcat, ceea ce este absurd”, a mai declarat Codruț Feher, pentru Digi24.ro.

Ordonanța de Urgență a fost prezentată în ședință de guvern de joi, urmând ca, cel mai probabil, săptămâna viitoare să fie adoptată de executiv. Ministrul Tanczos Barna spune că prin această ordonanță nu va fi afectată specia.

„În niciun caz prin intervenţiile în zonele locuite nu va fi afectată specia de urs. Ultimele date, din 2016, arată că era o populaţie de circa 6.400-7.200 de exemplare în România, cu siguranţă intervenţiile nu vor fi de ordinul sutelor sau miilor şi în niciun caz intervenţia în localitate nu va duce la extincţia speciei de urs”, a subliniat Tanczos.