România a înregistrat cea mai rapidă creştere economică din Europa, dar acesta nu se simte în mod egal la nivel ţării, se arată în studiul România inegală – disparităţile socio-economice regionale în România publicaat de Fundaţia Friedrich Ebert România.
Sibiul stă foarte bine în clasamente. Se află în top cinci județe ce cele mai mari venituri.
Harta disparităţilor arată existenţa a „patru Românii”
- 1) Bucureşti,
- 2) regiunile urbanizate dinamice,
- 3) mijlocul rural al României
- 4) regiunile rurale şi industriale vechi cu provocări socio-economice semnificative.
În judeţul Vaslui ponderea salariaţilor în populaţia cu vârsta cuprinsă între 20-65 de ani este de doar 18,1%. Procentul este cu mult mai mic faţă de 75,9% în Capitală, 57,2% în Ilfov, 55,7% în Cluj sau 52,3% în Timiş, se arată în studiul publicat de Fundaţia Friedrich Ebert România.
Judeţele cu cea mai mică pondere a salariaţilor în populaţia cu vârsta cuprinsă între 20-65
- Vaslui 18,1 %
- Botoşani 20,9%
- Giurgiu 21,2%
- Călăraşi 24,1%
- Suceava 24,1%
Sibiul se află în primele cinci judeţe cu cea mai mare pondere a salariaţilor în populaţia cu vârsta cuprinsă între 20-65
- Ilfov 57,2%
- Cluj 55,7%
- Timiş 52,3%
- Braşov 47,7%
- Sibiu 47,7%
Şi în privinţa veniturilor s-au constat diferenţe mari între judeţe.
Capital conduce clasamentul cu un venit mediu lunar nominal de puţin peste 6000 de lei. La polul opus cel mai puţin câţtigă în medie românii din Bistriţa Năsăud unde venit mediu lunar nominal este de 3365 lei.
Sibiul se află în topul județelor cu cele mai mari venituri medii
- Cluj 4952 lei
- Timiş 4806 lei
- Ilfov 4765 lei
- Iaşi 4427 lei
- Sibiu 4334 lei
Cele mai mici venituri lunare
- Bistriţa Năsăud 3365 lei
- Harghita 3383 lei
- Vrancea 3414 lei
- Neamţ 3447 lei
- Covasna 3447 lei
Şi în privinţa speranţei de viaţă se semalează diferenţe semnificative. În medie un nou născut în Capitală are o speranţă de viaţă de 78,3 ani, la polul opus se află Tulcea unde un nou născut are o speranţă de viaţă de 73,7 ani.
Disparităţile regionale s-au amplificat semnificativ după schimbarea de regim politic din 1989. La începutul anilor ’90, patru regiuni aveau un PIB per capita mai mare decât media naţională, în timp ce în 2018 acest lucru era valabil doar în cazul a două dintre ele1. Mai mult, dacă în 1993 PIB-ul per capita nu scădea în niciuna dintre regiuni sub 80% din media naţională, în 2018 Regiunea Nord-Est avea doar 63% din media naţională a PIB-ului per capita (INS 2020). Bucureşti-Ilfov, regiunea cu cea mai rapidă creştere, a pornit de la 136% din media naţională în 1993 pentru a ajunge la 227% în 2018. În termenii decalajelor inter-regionale, ar trebui remarcat că, dacă în 1993 cea mai săracă regiune, Nord-Estul, avea 59% din PIB-ul per capita al celei mai dezvoltate regiuni, Bucureşti-Ilfov, în 2018 această proporţie scăzuse la 27%, se mai precizează în studiu.
