Primavara a ajuns la final iar trecerea la sezonul de vara reprezinta momentul propice pentru achizitionarea lemnului pentru foc. Pentru a nu afecta integritatea si buna functionare a semineului, sobei, centralei pe lemne, etc., este indicat ca lemnul sa aiba parte de o perioada corespunzatoare de timp pentru a se usca si pentru a putea fi folosit incepand cu toamna anului ce va urma.
Pentru a profita de o ardere si o putere calorica cat mai eficiente de la o sursa de caldura, procesul de selectare si uscare a lemnului de foc reprezinta un factor esential. In acest fel, lemnul este modalitatea comuna de incalzire prin ardere in cazul semineelor, cuptoarelor, centralelor termice si gratarelor.
Prin intermediul acestui articol ne dorim sa punem la dispozitie informatii verificate si corecte despre tipul de lemne, timpul de uscare si modul de depozaitare, dar in acelasi timp ne propunem sa prezentam adevarul despre totalitatea zvonurilor create in jurul utilizarii lemnului ud.
De ce sa optam pentru lemnul uscat?
Raspunsul la aceasta intrebare este dat de puterea de ardere a lemnului, cel uscat fiind varianta cea mai potrivita pentru realizarea focului. Avand in vedere ca lemnul prezinta o putere calorica invers proportionala cu umiditatea lemnului, un kg de lemne de esenta tare cu un procent de umiditate de 20% are aproximativ 4kwh, in timp ce lemnele de esenta moale, prezinta 4,5 kwh.
Cu toate ca puterea calorica prezenta in cazul rasinoaselor (de esenta moale) este mai ridicata, acestea au o densitate mai scazuta, fiind nevoie de o cantitate mai mare de alimentare. Rasinoasele nu sunt o varianta foarte buna pentru arderea in sobe, centrale sau seminee pe lemne!
Acelasi lucru este valabil si in cazul utilizarii lemnului ud. Din cauza ca prezinta un procent de umiditate de 40-50%, puterea calorica este mult mai scazuta, de 2kwh, comparativ cu 4kwh cum este in cazul lemnului uscat. Prin urmare, pentru a determina acceasi putere calorica data de utilizarea lemnului uscat (12%), va fi nevoie de dublarea cantitatii de lemne.
Umiditatea prezenta in lemnul ud incetineste arderea acestuia, determinand o perioada mai lunga pana la atingerea unei temperaturi ridicate , utilizandu-se o cantitate mare de energie degajata de foc pentru a transforma apa din stare lichida in stare gazoasa, lucru ce va rezulta intr-o cantitate mai mare de funingine si fum. Ce timp necesita uscarea completa a lemnului de foc?
Cel mai indicat ar fi ca lemnul sa fi atins o varsta de cel putin 2 ani de la taierea din padure iar acesta ar trebui depozitat si pastrat sub forma de lemne sparte, nicidecum busteni intregi!
De ce este nevoie de o perioada atat de lunga pentru uscarea lemnului de foc?
Un prim motiv ar fi faptul ca lemnul necesita mai mult de 1 an ca toata umiditatea din el sa dispara. Daca nu i se va acorda o perioada mai mare de timp, lemnul se va usca doar pe exterior si puteti sesiza acest lucru daca taiati un bustean pe jumatate si realizati testul cu ajutorul aparatului de masurat umiditatea.
In al doilea rand, pe langa faptul ca umiditatea ridicata va injumatati puterea calorica a lemnului, aceasta poate rezulta in probleme serioase in ceea ce priveste functionalitatea la sursa de caldura. Acest lucru poate reprezenta un risc pentru sanatatea familiei sau siguranta si integritatea cosului de fum (la fel cum este importanta rama semineu electric pentru un model decorativ).
In alt treilea rand, se stie inca din cele mai vechi timpuri ca un lemn bun are nevoie de o perioada de 2 ani pentru a functiona la capacitate maxima.
Indiferent de folosinta pe care o va avea lemnul, ca este utilizat pentru incalzirea locuintei sau pur si simplu pentru a crea o atmosfera placuta in casa pe perioada iernii, va prezentam cateva recomandari de care ar trebui sa tineti cont:
Un aspect foarte important pe care nu ar trebui sa il pierdeti din vedere ar fi achizitionarea lemnului de foc cu cel putin 6 luni inainte de a fi folosit. Cu toate acestea, unele specii de lemn au nevoie de o perioada de uscare mai indelungata si anume 12 luni, pentru ca acestea sa functioneze la capacitate maxima!
Tine minte – in cazul in care zona unde locuiesti prezinta un nivel de umiditate crescut, din cauza unei clime nefavorabile, perioada de uscare completa a lemnului se poate prelungi. Taierea in bucati mici poate accelera procesul de uscare al lemnului.
Cand vorbim de factorii care pot modifica perioada de uscare a lemnului, amintim:
-grosimea lemnului;
-felul lemnului si specia acestuia;
-umiditatea regasita in lemn.
Exista mai multe cai prin care se poate realiza uscarea lemnului si anume, in mod natural, in stiva, sau cu ajutorul uscatoarelor industrial speciale.
Procesul de uscare natural al lemnului are loc in aer liber si se realizeaza pana cand se va obtine o umiditate de echilibru, tinand cont in acelasi timp de conditiile optime de depozitare care vor fi detaliate in partea de final a articolului.
Procesul de uscare in stiva sau cu ajutorul uscatoarelor industriale a lemnului se imparte in:
Uscare prin condensare – functioneaza pe baza eliminarii umiditatii aerului din uscator prin condesare;
Uscare conventionala – se bazeaza pe eliminarea aerului sarat in umiditate, acesta fiind schimbat cu unul care prezinta o umiditate normala;
Uscare la temperaturi mari – functioneaza pe baza adaugarii de vapori supraincalziti;
Uscare in vid – este o modalitate ideala pentru fabricile mici si mijlocii, fiind utilizate uscatoare in vid de dimensiuni reduse;
Uscarea in curenti de inalta frecventa CIF – reprezinta o modalitate mai costisitoare insa reduce timpii cu pana la 70%.
In cele din urma, scopul principal al uscarii este de a atinge umiditatea de echilibru a lemnului de foc, lucru ce va determina functionarea cat mai eficienta a surselor de caldura (seminee, sobe, centrale pe lemne, etc.), mai ales daca sunt izolate cu placi silicat de calciu sau alte materiale dedicate.
Un alt lucru pe care ar trebui sa il clarificam, pe langa caracteristicile specifice uscarii lemnului, este modul corespunzator de depozitare si asezare a lemnelor, pentru ca acestea sa determine o putere calorica ridicata.
Modalitatea corespunzatoare de depozitare a lemnului pentru foc
Modul in care depozitam lemnul de foc influenteaza in mod vizibil calitatea lemnului. Asadar, este necesara asezarea lemnelor intr-un spatiu unde acestea sa se pastreze uscate.
Factori care contribuie la uscarea si calitatea lemnului:
-Permisiunea de circulare a aerului astfel incat alimentarea cu aer sa fie suficienta;
-Adapostirea lemnelor pentru a fi protejate de vremea nefavorabila si de alte intemperii;
-Expunerea corespunzatoare la radiatia solara.
Atentie! Nu este indicata depozitarea lemnului in spatii inchise asemeni magaziilor, pivnitelor sau camerelor tehnice (asa cum spune si producator usa soba). Nu exista nicio modalitate ca acestea sa primeasca o circulatie corespunzatoare a aerului sau ca razele de soare sa ajunga la lemne, pentru a fi pastrate cat mai corect.
Putem diferentia multe modalitati si solutii pentru o depozitare corespunzatoare a lemnului, printre care:
-Stiva de lemne – lemnele sunt pozitionate sub un acoperis inclinat;
-Stiva nerezemata – face fata umiditatii cu ajutorul unei prelate pozitionate in partea superioara si cu europaleti sau pietre in cea inferioara;
-Stiva rezemata – lemnele sunt rezemate de zidul unei case, magazii, garaj sau de un gard, fiind lasata o distanta de cel putin 10-15 cm fata de suprafata de sprijin pentru ca aerul sa poata circula corect;
-Stiva de lemne cilindrice sau gramezi ordonate de lemne – protectia fiind realizata cu ajutorul unui acoperis de sindrila.
In acest fel, depozitarea in aer liber va ajuta lemnul sa se usuce in mod natural, datorita bataii soarelui si vantului. Lemnul asezat intr-un loc uscat va avea automat o putere calorica mai ridicata si pentru o perioada de 1-2 ani. Acest lucru este datorat faptului ca depozitarea pe termen lung poate determina volatizarea componentelor din lemn bogate in gaz.
Unele persoane transforma depozitarea si stivuirea lemnelor intr-un element de design (vizionati imaginile de mai jos):
Modalitatea de asezare a lemnului nu trebuie nici ea pierduta din vedere.Va prezentam cateva metode pe care sa le aveti in vedere cand stivuiti lemnele:
-Partea ingusta a lemnului trebuie pozitionata catre partea expusa la conditiile vremii;
-Lemnul va fi pozitionat mereu cu scoarta in jos, astfel ca acesta sa nu putrezeasca;
-Pe ultimul rand de jos, lemnele vor fi pozitionate unele langa celelate, cu mici distante intre ele astfel incat sa se poate realiza ventilarea si uscarea corespunzatoare a acestora;
-Cand treceti la un alt rand, lemnele se aseaza transversal;
-Pozitionarea lemnelor alterneaza – un rand longitudinal, urmat de un rand transversal.
In concluzie, pentru a te bucura de puterea calorica maxima ce poate fi rezultata cu ajutorul lemnelor, acestea trebuie sa fie complet uscate (un nivel de umiditate de pana la 12%), trebuie sa fie taiate in mod corect (sub forma de bustean crapat) si necesita depozitarea in conditii favorabile (protejate de umezeala si conditii meteo nefavorabile, in timp ce aerului ii este permis sa circule). Doar in acest fel vei putea profita la maxim de avantajele unui focar semineu pe colt sau ale unei sobe perfect functionale, fara ca depunerile de funingine si cenusa sa iti dea batai de cap!