VIDEO REPORTAJ: Copii loviți de soartă – Împart baraca cu șobolanii la marginea Sibiului

Alisa Varga locuiește împreună cu cei trei copilași ai săi la marginea Sibiului într-o baracă pe care ei o numesc „acasă”. Atunci când plouă, apa se scurge din tavan pe pat și pe podeaua din pământ, peste care au fost puse niște covoare și linoleumuri colorate adunate din gunoaie. Dorm cu șobolanii, în mizerie și cu grija zilei de mâine. Deși n-au prea multe, copiii se bucură timid la fiecare bucată de pâine pe care mama lor reușește să le-o aducă de la vecinii la care merge să muncească cu ziua. Micuții și Alisa nu cer prea multe. Vor să aibă un acoperiș deasupra capului și mâncare, sperând că cineva le va auzi strigătul disperat de ajutor. În cele ce urmează, aflați cum îi puteți ajuta.

Alisa Varga este o mămică tânără. Are aproape 23 de ani și trei copilași, două fetițe și un băiețel, în vârstă de 4, 5 și 7 ani. Lorena Maria, Vasile Dănuț Petru și Natalia Maria sunt micuții pe care Alisa îi îngrijește așa cum poate. Merge cu ziua la unul și la altul și muncește pentru o bucată de pâine. „Mă duc la vecini, lucrez pentru un blid, două de mâncare. Sunt mulțumită că am și cantina, ajutorul de la primărie. Am fost la o femeie și mi-a dat ceva la copii de mâncare. Mă duc la curățenie în casă, le spăl covoarele, șterg praful, fac treabă prin curte. Mă cunosc și mă ajută, mi-au mai dat și hăinuțe. Am primit astăzi (n.red.: 19 aprilie) niște pâine și mezeluri, să fac ceva de mâncare la copii. Mâine cine știe ce mai fac…”, spune Alisa.

Casă ridicată din dărâmături – Copiii dorm cu șobolanii

Condițiile în care Alisa trăiește cu copiii ei sunt mizere. Pe strada Măceșului din cartierul Gușterița, la capătul Sibiului, și-a construit o baracă. Așa cum a putut, a pus cărămidă aruncată la gunoaie, a prins bucăți de tablă pentru acoperiș și a aranjat niște covoare pe pământul rece. Micuții dorm cu șobolanii în aceeași baracă pe niște paturi înguste care scârțâie din cauza putrefacției și umezelii. Mama lor spune că n-au cum să scape de șoareci. „Vin tot timpul, nu pot să-i scot, avem găuri peste tot”, zice Alisa.

Deși n-are prea multe, Alisa se mulțumește cu puținul ei. „Casa am făcut-o cum am putut. De pe rampa de gunoaie, cum m-a ajutat Dumnezeu. Am adunat cărămidă cu cărămidă, am tencuit-o cu pământ. Țigla tot de pe rampă e. Acum am reușit să o fac, până acum stăteam pe la unu și pe la altul. M-a ajutat Dumnezeu de am reușit. Stau aici de când m-am născut, atâți amar de ani. M-am pus și datoare pentru lemnărie, când a venit ajutorul social am plătit 600 de lei pentru lemn”.

Atunci când plouă, situația este critică. Acoperișul stă să cadă, fiind confecționat din tot felul de materiale care n-au cum să susțină prea multă greutate. Un incident care a avut loc la mijlocul lunii aprilie a determinat-o pe Alisa să-și ducă copiii la sora sa, care locuiește în apropiere. Tavanul aproape că s-a prăbușit, iar ligheanele și gălețile puse în toată cămăruța în care dorm pentru a prinde stropii de ploaie n-au mai fost de ajutor.  A dres-o cumva și, cu autorul vecinilor, a reușit să lipească porțiuni de tavan. Însă cum vremea se anunță instabilă și în următoarele zile, cel mai probabil tavanul va pica din nou.

Copiii merg la grădiniță și le place

Alisa a născut primul copil, pe Dănuț Petru, pe când avea doar 16 ani. Era îndrăgostită de un bărbat despre care credea că îi va fi alături toată viața. Au mai fost o vreme împreună, astfel că au apărut și fetițele, Natalia și Lorena. Concubinul ei i-a părăsit. A plecat în lume cu altă femeie, iar acum tânăra se vede nevoită să-și continue viața și să se descurce cum poate pentru a le putea oferi un trai mai bun decât a avut ea copiilor săi.

Spune că i-a înscris pe toți la grădiniță. Micuților le place și plâng dacă lipsesc o zi. Băiețelul nu poate să meargă însă la școală, având astm, iar masca de protecție îl încurcă la ore. Acum sunt în vacanță și își fac de lucru pe lângă casă. Se uită la desene pe un televizor mare și greu, se joacă cu cei doi câini pe care îi îngrijesc din resturile lor și își ajută mama la treburile casnice. Alisa își dorește ca cei trei micuți să continue studiile. Ea nu a putut, din cauză că a trebuit să aibă grijă de frații mai mici și de nepoțeii săi. În clasa a IV-a, a renunțat la școală. „Am fost o familie necăjită, mama mea mergea la muncă, să câștige o pâine, iar eu avea grijă de frați și am întrerupt școala. Pentru asta îmi doresc ca ai mei să nu piardă școala, eu știu ce greu e fără școală, vreau să învețe și ei ceva”, povestește Alisa.

Cum putem ajuta

Alisa Varga nu cere bani. Își dorește mâncare pentru copii și câteva materiale de construcții pentru a putea repara acoperișul. Când am vizitat-o, ne-a cerut timid, dacă putem și nu este deranjul prea mare, să îi facem rost de o mașină de spălat, fiindcă cu greu spală hăinuțele micuților la mână. „Cu ce se poate să ne ajute… Dacă se poate cu niște materiale de casă, cu ceva de mâncare, dacă îi lasă sufletul și inima. Cum doresc ei”, spune Alisa.

Cei care doresc să o ajute pe Alisa și pe copiii ei, o pot face oricând. Tânăra locuiește în municipiul Sibiu, pe strada Măceșului, nr. 11. Numărul ei de telefon este 0750 808 938. În prezent, este nevoie de hrană, de preferat alimente neperisabile, materiale pentru construcția acoperișului și implicit a tavanului care stă să cadă și de o mașină de spălat rufele. Micuții au nevoie și de produse de igienă, săpun, șampon, dezinfectanți și măști de protecție. Pentru mai multe detalii ori pentru a afla care mai sunt cele necesare familiei Varga, o puteți contacta pe Alisa la numărul de telefon de mai sus.