Războiul din Siria i-a izgonit din țara de baștină în care s-au născut și au crescut, iar Sibiul i-a primit cu brațele deschise, devenindu-le în scurt timp, o a doua casă.
Povestea familiei Rehejeh este impresionantă. Fawzia, împreună cu cei patru frați ai săi s-au născut și au crescut în Siria. Din cauza războiului care a izbucnit în anul 2011, familia a fost nevoită să se refugieze. Astfel, la cinci ani de la începutul războiului, familia a părăsit tărâmul lor natal și au venit în România pentru o viață mai bună.
Mama Fawziei este româncă, moldoveancă din Bacău, așa că prima intenție a fost de a emigra în România. Tatăl său este medic, însă pentru a putea profesa în România a fost nevoit să facă rezidențiatul în țară, așa că au avut de ales între Iași, București și Sibiu.
Consultându-se cu mai multe persoane, au decis că cea mai bună opțiune ar fi Sibiul – lăudat ca un oraș cu bagaj cultural bogat și cu un vibe cald și primitor. 
A optat pentru facultatea de Comunicare, deși nu știa deloc limba
Fawzia nu a ales calea cea ușoară. Deși nu știa absolut deloc limba română, tânăra s-a înscris la Facultatea de Comunicare și Relații Publice din cadrul Universității ”Lucian Blaga” Sibiu. O adevărată provocare pentru ea, dar cărei i-a făcut față cu brio.
”Eu m-am mutat în 2016 în România și am început Facultatea de Comunicare și Relații Publice. Tatăl meu este medic de familie în Mediaș. La început nu vorbeam deloc limba română. După un an deja mă descurcam destul de bine cu limba, însă începutul a fost foarte greu. Ceea ce m-a ajutat cel mai mult a fost faptul că am vrut să fiu integrată cu români, astfel auzindu-i și vorbind zi de zi cu ei, am învățat mult mai repede. Treptat am început să citesc multe cărți și după aproximativ doi ani deja vorbeam mult mai bine. De asemenea, un alt factor care m-a ajutat mult în perfecționarea limbii a fost faptul că am făcut voluntariat la FITS în 2017 si la Erasmus Student Network.”, a declarat pentru Ora de Sibiu, Fawzia.
”Sibiul este a doua mea casă, orașul meu adoptiv”
Sibiul a reușit să-i ofere Fawziei tot de ce avea nevoie, făcând-o să se îndrăgostească nebunește de acest oraș, de dinamica lui, de oameni și de cultură.
”Sibiul este orașul meu de suflet, este mai mult decât o a doua casă. Pot spune că este orașul meu adoptiv. Aici am întâlnit și acea persoană specială care mi-a devenit soț, iar acum nu mă văd plecând în altă parte. Oamenii din Sibiu au fost cei cărora le sunt recunoscătoare pentru că m-au ajutat să mă adaptez și să mă integrez. Eu sunt o fire deschisă, îmi place să comunic și să interacționez cu lumea, iar în ei am găsit interlocutorii și susținătorii perfecți. Bineînțeles că am întâlnit și persoane mai reci, mai sceptice față de cei care nu s-au născut aici, dar au fost puțini”, a mai adăugat Fawzia.
În semn de recunoștință, Fawzia dorește să ofere ceva în schimb Sibiului
La ai săi treizeci de ani, Fawzia este plină de motivație, ambiție și determinare. A absolvit facultatea de Comunicare și Relații Publice, iar acum urmează un program de master în Publicitate și Brand și spune că-și dorește să se înscrie și la doctorat. Deși este de doar cinci ani în Sibiu, aceasta a reușit să facă niște pași fermi și semnificativi în dezvoltarea carierei sale. În prezent, tânăra ocupă funcțiile de traducător-interpret la Consiliul Național pentru Refugiați din București și administrator de date la o companie de IT, iar în viitorul apropiat vrea să deschidă un ONG.
”Sibiul m-a inspirat să fac acest pas, vreau să ofer și eu orașului ceva, simt că pot face asta și îmi doresc mult. Planific să deschid un ONG, un centru cultural arab pentru a putea dezvolta și mai mult la nivel local ramura aceasta de comunicare interculturală. Va fi ceva axat mult pe artă, pe cultură, cu tot felul de expoziții și cu implicarea emigranților care au ajuns persoane de succes în România. Va fi ceva nou, ceva ce Sibiul nu are și poate îi lipsește.”, spune Fawzia.
Discriminarea – un subiect sensibil. “M-am simțit umilită”
Zilele trecute, tânăra a avut parte de o experiență urâtă, poate chiar cea mai urâtă din toți acești ani, la o bancă din Sibiu. Fawzia spune că niciodată în viața ei nu s-a simțit așa de umilită și de discriminată ca acum, la banca BCR din Sibiu. Aceasta a mers la bancă pentru a-și reactiva un cont deja existent, dar care a fost închis deoarece nu l-a folosit mai mult timp, iar atitudinea și comportamentul angajaților au făcut-o să se simtă umilită.
„În viața mea nu m-am simțit așa de umilită și de discriminată. După o oră în care am așteptat, mi-au spus că trebuie să obțină o aprobare de la București, fiindcă sunt născută în Siria și că ”aceasta este politica băncii”, spune Fawzia.
Mai multe detalii despre experiența neplăcută de la bancă vedeți AICI
Bucătăria românească a cucerit-o
Renumita bucătărie arabă are farmecul ei. Născută și crescută cu preparate foarte diferite de cele românești, Fawzia a reușit totuși să îndrăgească mult și această ramură frumoasă a culturii țării care i-a devenit casă. Tânăra spune că a învățat să gătească anumite specialități și că favoritele ei sunt ciorba de burtă și sarmalele.
”Am învățat și să gătesc, bineînțeles. O rețetă complicată din punctul meu de vedere, dar care îi place mult soțului meu este ciorba rădăuțeană, iar eu prefer ciorba de burtă și, bineînțeles, sarmalele”, a mai spus Fawzia.