Cazul adolescentei de 13 ani care s-a aruncat în fața trenului readuce în discuție problemele cu care se pot confrunta tinerii fără ca nimeni să știe. Își pot ascunde foarte bine nemulțumirile sau chiar o depresie accentuată care, pot duce la astfel de evenimente tragice. Stă în puterea și datoria părinților să facă tot ce pot pentru a depista astfel de situații și a-și ajuta copiii. Însă, pentru că adolescenții sunt la o vârstă dificilă, lucrurile trebuie făcute cu mult tact.
VEZI AICI IMAGINI DE LA FAȚA LOCULUI, DUPĂ SINUCIDEREA ADOLESCENTEI
Psihologul Eduard Puiu explică faptul că, în cazul adolescenților, depresia are aceleași manifestări ca în cazul adulților. Dar, uneori, poate fi ușor disimulată, de aceea părinții trebuie să fie foarte atenți la orice schimbare de comportament. ”Pentru toată lumea depresia prezintă același tablou simptomatic, în funcție de intensitatea ei. De la apariția primelor stări de tristețe ne putem da seama că ceva este în neregulă cu copilul nostru. Schimbarea comportamentului înseamnă pierderea apetitului pentru activitățile cotidiene, școală, prieteni, comunicarea cu părinții, până la pierderea în greutate, plâns aparent fără motiv, somatizări. În depresiile majore apare sentimentul de inutilitate și ideația suicidară”, spune psihologul.
Dacă aceste stări nu sunt tratate la timp, cu ajutorul unui specialist, pot duce către evenimente tragice. De aceea, cel mai bine este ca atunci când părinții constată schimbări în comportamentul și atitudinea tinerilor, să apeleze la ajutorul unui specialist. ”Formele grave de depresie în rândul copiilor sau adolescenților pot duce de multe ori la suicid. Familiile toxice, lipsa evidentă de afecțiune sau interes, absența totală a comunicării în urma căreia copilul își reprezintă viața extrem de sumbru, conduc la o soluție fatală pe care o pun în aplicare din ce în ce mai mulți adolescenți. Nu trebuie uitată lumea virtuală și modelele eronate din social media care accentuează o lipsă acuta a emoțiilor reale.
CITEȘTE ȘI Adolescenta care s-a aruncat în fața trenului în Ștrand a lăsat un bilet de adio
Părinții sunt cheia
Tocmai pentru a nu se ajunge în astfel de situații, părinții sunt primii care ar trebui să își dea seama când ceva este în neregulă cu copiii lor și cel mai important să ia atitudine. În primul rând, adolescenții, ca orice copil de vârstă mai mică de altfel, are nevoie de siguranță și să îi fie asigurat sentimentul de protecție. De aceea, părinții trebuie să îi ferească pe aceștia de problemele din familie, să evite certurile sau situațiile conflictuale în fața copiilor. Iar atunci când se decide despărțirea, acest lucru ar fi bine să îi fie comunicat copilului cu atenție, tact și într-un moment potrivit. ”Atunci când părinții decid să divorțeze, apare un moment critic în viața copilului și raportarea este diferită, în funcție de vârstă. În primul rând, orice copil din lume are o nevoie de bază, numita nevoia de siguranță. În urma separării părinților acesta trebuie asigurat că viața lui nu este în pericol și că va beneficia în continuare de protecție, atenție și afecțiune. Este necesar să prezentăm lucrurile într-o manieră cât mai sinceră și firească, evitând contradicțiile născute din conflictul părinților. De fapt, cea mai mare problemă o reprezintă cearta agresivă din care cei doi nu pot exclude interesul copilului sau adolescentului”, spune psihologul Eduard Puiu.
Este nevoie de mult tact din partea adulților atunci când se confruntă cu nemulțumirile sau chiar depresia adolescenților. Aceștia nu își exprimă sentimentele foarte bine, chiar le ascund, de aceea, în cazurile de suicid, apropiații spun despre victimă că era mereu cu zâmbetul pe buze și o fire veselă. Totuși, în spatele acestor ”măști„ se pot ascunde trăiri profunde și neînțelese. Așa că este de datoria adulților, a părinților în speță, să își securizeze emoțional copiii, să le ofere acel mediu de care au nevoie pentru a-și exprima trăirile, fără teama de a fi judecați.
”În ceea ce privește depistarea și tratarea depresiei la nivel de copii și adolescenți este bine de știut că procesul terapeutic este îngreunat de incapacitatea lor de descifrare și interpretare a propriilor gânduri și emoții. De aceea este recomandat, în funcție de schimbările pe care le constată părinții la proprii copii, să recurgă la ajutor de specialitate. În mediul familial este nevoie de o comunicare eficientă în urma căreia părintele să înțeleagă mesajul transmis de copil și de o validare a emoțiilor negative pe care copilul le resimte. Cu alte cuvinte este nevoie să îi spunem că înțelegem prin ce trece și că suntem alături de el!”, spune psihologul Eduard Puiu.