Cele trei misiuni spre Marte demarate în urmă cu aproximativ 6 luni de către Emiratele Arabe Unite, China şi Statele Unite ale Americii se apropie de destinaţie, dispozitivele lansate de agenţiile spaţiale respective urmând să se plaseze pe orbitele prestabilite în jurul Planetei Roşii în zilele de 9, 10 şi 18 februarie.
Toate cele trei misiuni au început în iulie 2020, într-o perioadă în care planetele Marte şi Pământ s-au aflat la cea mai mică distanţă posibilă, aproximativ 500 de milioane de kilometri. Nu există nicio garanţie că toate aceste misiuni vor fi un succes, în condiţiile în care, din punct de vedere istoric, mai mult de jumătate dintre misiunile lansate de pe Pământ spre Planeta Roşie au eşuat. De altfel, doar SUA au reuşit să asolizeze obiecte pe Marte – de 8 ori din 1976 şi până în prezent.
Sonda Al-Amal (Speranţă) – Emiratele Arabe Unite
Sonda arabă Al-Amal este prima care va ajunge la destinaţie, urmând să se plaseze pe orbita aleasă în jurul lui Marte la 9 februarie ora 15:30 GMT, 17.30 ora României. Sonda a fost lansată de la Centrul Spaţial Tanegashima (Japonia) la data de 19 iulie.
Dintre cele trei misiuni menţionate, cea a Emiratelor Arabe Unite are cel mai redus grad de periculozitate. Misiunea nu implică şi aterizarea pe suprafața planetei. Sonda Al-Amal se va plasa pe o orbită eliptică în jurul lui Marte şi, conform programului misiunii, va transmite date ştiinţifice despre atmosfera şi ciclurile climatice timp de un an marţian (687 de zile terestre). Urmând această orbită eliptică, sonda Al-Amal se va apropia până la 1.000 de kilometri distanţă de suprafaţa planetei. Punctul cel mai îndepărtat al orbitei se află la 49.380 de kilometri distanţă.
Deplasându-se cu viteza de 11 km/s, principalul obiectiv al sondei este de a monitoriza clima marţiană şi de a obţine date despre pierderea de gaze atmosferice în spaţiu. Atmosfera lui Marte îşi pierde hidrogenul şi oxigenul în spaţiu.
În prezent se află deja 14 sonde pe orbita lui Marte, iar sonda Al-Amal va face ca Emiratele Arabe Unite să devină cel de-al cincilea explorator spaţial (după SUA, Rusia, India, UE) care plasează un obiect pe această orbită. Succesul acestei misiuni are şi o valoare simbolică pentru Emirate, pentru că plasarea sondei pe orbită coincide cu aniversarea a 50 de ani de la înfiinţarea acestei uniuni statale arabe.
Misiunea Tianwen-1 – China
Lansată la 23 iulie 2020, misiunea chineză Tianwen-1 are obiectivul ambiţios de a trimite un rover robotizat la suprafaţa lui Marte. Asolizarea este anunţată pentru luna mai, însă sonda care transportă acest rover robotizat urmează să se plaseze pe orbită la data de 10 februarie.
Obiectivele ştiinţifice ale acestei misiuni sunt legate de realizarea unei hărţi geologice şi de localizarea depozitelor de apă îngheţată ale planetei Marte.
Roverul care va asoliza cântăreşte 240 de kilograme, fiind extrem de uşor prin comparaţie cu alte rovere trimise la suprafaţa lui Marte, şi este dotat cu 6 instrumente ştiinţifice, printre care două camere foto/video şi un radar.
Misiunea Tianwen reprezintă cea de-a doua tentativă a Chinei de a asoliza pe Marte. Prima misiune chineză spre Marte, Yinghuo, a rămas blocată pe orbita circumterestră în 2011, după o defecţiune la sistemele de bord.
Roverul Perseverance – SUA
În căutarea eventualelor urme lăsate de presupusa existenţă a unei biosfere în trecutul îndepărtat al Planetei Roşii, NASA a trimis încă un rover robotizat, Perseverance, care urmează să asolizeze în seara zilei de 18 februarie în craterul Jezero – un loc despre care se crede că era acoperit cu apă în urmă cu 3,5 miliarde de ani – şi unde ar putea să se fi păstrat urme de viaţă. Roverul construit de NASA cântăreşte 1.050 de kilograme şi este echipat cu 23 de camere şi un instrument de forare pentru a extrage eşantioane de sol de la diferite adâncimi din crater.
Perseverance este dotat şi cu microfoane, fiind prima misiune care va înregistra şi sunetele ambientale de pe o altă planetă. Mai jos este o simulare a aterizării:
O altă componentă importantă a acestei misiuni americane este mini-elicopterul Ingenuity, care cântăreşte 1,8 kilograme şi este dotat cu rotoare care se învârtesc cu 24.000 RPM – probabil suficient pentru ca Ingenuity să devină primul elicopter care zboară deasupra peisajului marţian. Echipat cu două camere foto/video, Ingenuity urmează să realizeze o serie de fotografii de la înălţime asupra terenului marţian.
